Foto: Faimosul Cinque Terre / Pixabay
Un studiu efectuat de Giaccardi & Associati și prezentat de La Stampa arată că cererea globală în turism se schimbă, iar în Italia prea mulți operatori au dificultăţi în a se adapta noilor cerinţe.
Italia este nerăbdătoare să se redeschidă turismului. Dar operatorii, cu exigenţele lor imediate de supraviețuire, fac oare eforturi pentru a se adapta noilor tendințe, noilor cerințe ale turismului internațional, se întreabă analiștii, citați de Rador.
Să aruncăm o privire asupra contextului european. De la Amsterdam, care promite ca în următorii zece ani să devină orașul în care singurele mijloace de transport permise să fie cele cu impact zero, până la Berlin, care până în 2050 va reduce emisiile de dioxid de carbon cu cel puțin 85% față de 1990, trecând prin Oslo și prin aeroportul său verde, unde iarna, zăpada este depozitată pentru a climatiza structura vara și Paris, care până în 2050 va fi neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon. Acestea sunt câteva dintre destinațiile cu cele mai bune practici de siguranță a mediului și sănătății şi în care fluxul de călători va creşte negreşit în următorii ani.
Cererea turistică se schimbă. Criza climatică pe de o parte și nevoile de securitate a sănătății pe de altă parte redefinesc fluxurile și generează o nouă ordine, pentru care Italia riscă să nu fie pregătită, în timp ce pandemia a ţinut închise 30% din hotelurile din peninsulă și peste 400.000 angajații au rămas fără muncă.
Acesta este cadrul care reiese din noua cercetare în domeniul turismului și sănătății realizată de Giaccardi & Associati, firma de consultanță și analiză a datelor specializată în turism care, în lunile de urgență pandemică, a investigat tendințele și metodele fluxurilor, concentrându-se pe punctele critice și cele mai bune practici la nivel național și internațional.
„Frumusețea locurilor, care a caracterizat oferta de vacanță în țara noastră, nu mai este suficientă. Călătorii doresc să se simtă în siguranță înainte de a ajunge la destinație, sunt atenți atât la durabilitatea mediului, cât și la cea socială din comunitățile care îi găzduiesc şi visează la o vacanță care să le aducă fericire și regenerare. Acesta este motivul pentru care este esențial să regândim paradigma ofertei”, explică CEO-ul studiului, Beppe Giaccardi.
Noua cercetare identifică în special cinci noi piloni inspirați de conceptul de antifragilitate (capacitatea de a se îmbunătăți prin reacția la factori externi, teoria aparţinându-i lui Nassim Nicholas Taleb) și o nouă paradigmă pentru planificarea post-pandemică.
Cei cinci piloni sunt Conștientizarea riscurilor și precauțiilor, Cunoașterea noilor sensibilități și nevoi ale cererii, Green digital integrat, Sustenabilitatea ca practică centrală a economiei turismului și Nevoia de asociere ca o nouă resursă („suntem cu toții mai atenți dar cu valizele făcute! “).
„Noutatea paradigmei de programare și marketing promoțional constă în a integra factorul Frumusețe, un factor fundamental de atracție pentru Italia, cu factorii de Sustenabilitate, Siguranță și Reputație pentru a dezvolta și a oferi vacanţe de regenerare a corpului și minții, prin urmare, sănătatea ca nou stil de viață ”, adaugă Giaccardi.
Potrivit sondajului, politicile IATA și CE, cu așa-numitul green pass promovează deja această nouă direcție de relansare a călătoriilor internaționale.
Potrivit lui Beppe Giaccardi, “instrumentul Green Pass este, prin urmare, primul pas de care are nevoie Italia pentru relansarea turismului internațional și pentru a construi strategii de destinație pentru persoane, punând în centru siguranța lor, dorința și plăcerea lor de a se simţi bine tot anul”.
Sondajul de turism și sănătate se concentrează pe 72 de studii de caz din Italia și Europa (orașe metropolitane, orașe de artă, destinații turistice, festivaluri majore și evenimente culturale) și dă naştere unei reflecții asupra modului de a dezvolta o nouă ospitalitate pentru relansarea economiei turismului în Italia, care, în 2020, a plătit un preț foarte ridicat din cauza crizei virusului, 30% dintre hoteluri rămânând închise și peste 400.000 de lucrători fiind concediaţi.