Sursa foto: Facebook/Marcel Ciolacu
Premierul Marcel Ciolacu merge în perioada 21-22 august într-o vizită la Bruxelles, pentru a discuta cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Discuțiile vor viza reducerea deficitului, reformele fiscale și propunerea României de comisar european. Premierul va pleca la Bruxelles miercuri după ședința de guvern.
Reducerea deficitului
Premierul va negocia cu Comisia Europeană, pentru a încerca să o convingă să accepte un termen mai lung pentru reducerea deficitului bugetar.
Guvernul spera să negocieze cu Comisia un deficit de 6,8% pentru 2024, în condițiile în care analiștii estimează că deficitul bugetar ar putea ajunge la finele anului peste 7% din PIB%, mult peste ținta de 5% asumată de Executiv. Noua cifră este mult mai apropiată de estimările făcute de Comisia Europeană care se așteaptă ca în 2024 deficitul României să fie peste 6,5% din PIB.
Inițial, România a început să negocieze un acord cu Comisia Europeană pentru ca încadrarea în ținta de deficit de 3% să fie atinsă abia peste trei ani, iar acum ar dori să extindă termenul la 7 ani, limita maximă, în timp ce Comisia Europeană nu ar fi dispusă să acorde un termen mai lung de 5 ani.
„Noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe 3 ani, de la un deficit istoric de 9,2%, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice Guvern, și ne-am asumat că până în 3 ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era unul imens, în care închideai accesul la un exercițiu financiar trecut, 2016-2020, unde ava obligația să vii cu cofinanțare de 15%, aveai exercițiul financiar actual, care începuse după un an de zile să aibă proiecte mature și aveai investițiile din PNRR, unde de exemplu la Transporturi s-au cerut în primul PNRR 13,8 miliarde de euro și s-au aprobat 7 miliarde de euro. Ministrul Grindeanu nu a scos niciun program din PNRR. Asta a dus ca să avem confinanțări, de exemplu pe Autostrada Moldovei, de 50%. Cum poți să îți asumi, în momentul de dezvoltare cel mai important al României, un deficit de 3%? Cu adevărat, ce mi-a zis Comisia, este să nu avem deficit sub nicio formă pe consum. Am stat de vorbă cu premierul Spaniei – dânșii au o datorie publică de aproape 110%, au avut și 160%. Și mi-a zis că atunci când infrastructura Spaniei s-a dezvoltat cel mai mult s-a dezvoltat pe împrumuturi, dar deficitul Spaniei niciodată nu a fost pentru consum. În Italia, datoria publică e aproape 140%. S-a ținut cont de acest lucru. Faptul că am ajuns cu Comisia la un dialog și cu următoarea Comisiei o să parafăm acordul să avem pe 7 ani intrarea în deficitul asumat de 3%, cu 0,74% scădere anuală, arată faptul că nimeni nu dorește să mărească niciun impozit și nicio taxă. Se va continua pe zona de evaziune fiscală și pe Gap-ul de TVA. Deja 17% la gap-ul de TVA a scăzut, prin digitalizare, prin inteligență artificială, prin module de risc. Dacă România nu a avut de 34 de ani nicio informație, în momentul acesta… va fi cu o cifră. Avem nevoie de o Românie ordonată. Este nevoie să vezi ce priorități sunt în investiții, astfel încât banul public să fie direcționat unde se multiplică în economie rapid. Și nu trebuie să mai ai controlori la firme. Totul se face pe o analiză de risc”, a declarat Marcel Ciolacu, recent.
Amintim că, începând cu anul 2019 deficitul bugetar al României depășește constant limita de 3%, ceea ce înseamnă că țara se află sub procedură de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, ceea ce poate avea consecințe negative privind accesarea fondurilor europene de către România, după cum spun economiștii. O analiză detaliată AICI.
Plan Fiscal
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că pe 1 septembrie va fi prezentat un plan de reducere a cheltuielilor fiscale, dar acesta nu va presupune şi mărirea TVA sau creşterea contribuţiilor sociale.
El a precizat că este nevoie şi de o digitalizare a infrastructurii fiscale pentru o mai bună analiză şi coordonare.
„Pe 1 septembrie o să venim şi o să prezentăm, nu se măreşte TVA, nu se măreşte impozitarea muncii. Tot spun, unii au râs când am spus că ne trebuie o Românie ordonată, cu adevărat trebuie şi coordonată. Trebuie să înţelegem odată că bugetul statului trebuie direcţionat în zonele în care eşti deficitar şi ne arată cifrele şi analizele. Să ai aceste analize în timp real îţi trebuie o digitalizare şi să intervii cu astfel de măsuri, dar să fie cuantificate în timp”, a declarat premierul Ciolacu, vineri, cu ocazia unei vizite în judeţul Buzău.
Prim-ministrul a subliniat că în discuţiile purtate cu Comisia Europeană s-a ajuns la concluzia eliminării unor excepţii fiscale.
„Nu poţi să dai excepţii, (…) să spui ‘sunt excepţii pe viaţă’, că atunci nu mai avem Cod Fiscal şi normal că acest lucru ne-a spus Comisia: nu puteţi trăi într-o lume de excepţii în funcţie de interesul unui grup de oameni sau o abordare sau o datorie a unui partid sau altul. Ce vă spun cu certitudine, medicamentele, alimentele, lucruri deja discutate la Comisie vor rămâne la 9%”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Toate statele care sunt în procedură de deficit excesiv, cum este și România, trebuie să discute acest Plan Fiscal cu Comisia până la începutul lunii septembrie, astfel încât la jumătatea lunii octombrie să fie prezentat executivului de la Bruxelles.
Dacă Planul Fiscal nu este trimis în calendarul stabilit, România intră automat pe deficitul redus și nu va putea depăși acest nivel, ceea ce ar puta afecta ritmul investițiilor
Postul de comisar european
Luna trecută, Ciolacu a afirmat, răspunzând unei întrebări, că, după ce în ultimele două mandate ale Comisiei Europene România a avut reprezentanţi femei, pentru viitorul mandat va propune, cel mai probabil, un bărbat pentru funcţia de comisar european.
”După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat. De două ori, România a venit cu două propuneri de comisari de doamne. Cred că, de această dată, România poate să facă o propunere de domn”, a afirmat Marcel Ciolacu, miercuri seară, într-o conferinţă de presă.
El a refuzat să dezvăluie numele persoanei luate în calcul pentru propunere.
Femeile care au reprezentat România în Comisia Europeană sunt Corina Creţu, care a deţinut portofoliul de comisar pentru politica regională, şi Adina Vălean, care este comisar pentru transporturi.
Printre numele vehiculate în cercurile politice figurează europarlamentarul PSD Victor Negrescu.