Sursa foto: CEZ Romania/Facebook
Producţia de energie electrică din surse regenerabile va atinge, în acest an, cel mai rapid ritm de creştere înregistrat din anii ’70, potrivit estimărilor celei de-a 58-a ediţii a studiului Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI), publicat, marţi, de EY și citat de Agerpres. Pe de altă parte, și cheltuielile alocate infrastructurii de reţea vor înregistra majorări semnificative pentru o integrare eficientă a resurselor şi pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Dintre statele Europei de Est, România se clasează pe primul loc în ceea ce priveşte energia regenerabilă.
Conform sursei citate, ţările şi regiunile care au aderat la UE în anul 2004 (Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia) dispun de pieţe de capital relativ dezvoltate, „dar multe dintre ele au un drum lung de parcurs în direcţia construirii infrastructurii pentru energia regenerabilă”.
Pe de altă parte, statele care se află în cele mai avansate stadii ale tranziţiei (de exemplu, Polonia) sunt şi cele unde pot fi testate noi idei, atât în privinţa tehnologiilor de producţie a energiei regenerabile, cât şi a instrumentelor de piaţă de capital care le susţin, consideră Grzegorz Zielinski, şeful direcţiei Energy Europe din cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Dintre statele Europei de Est, România se clasează pe primul loc în ceea ce priveşte energia regenerabilă, capacitatea hidroelectrică ajutând-o să îşi atingă obiectivul de generare a energiei din surse regenerabile pentru anul 2020 (de 24% din producţia totală) cu câţiva ani înainte de termen, notează realizatorii studiului de specialitate.
În 2020, obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 a fost majorat de la 40% la 55% din nivelurile anului 1990. Obiectivul este sprijinit de Noul Pact Ecologic, care va ajuta ţările şi regiunile să îşi construiască infrastructura necesară. În acest sens, Comisia Europeană a creat un Fond pentru tranziţie echitabilă în valoare de aproape 17,5 miliarde de euro (20,7 miliarde de dolari), al cărui scop este să susţină diversificarea economică în regiunile cu emisii mari de dioxid de carbon, care sunt dependente în mare măsură de energia pe bază de cărbune şi care vor fi cel mai mult afectate de decarbonare, precum şi recalificarea lucrătorilor ale căror sectoare de activitate se perimează într-un ritm rapid.
„Guvernul României a anunţat în 2020 că ţara a îndeplinit obiectivul UE care prevedea ca 24% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile şi că ţinta pentru 2030 a fost stabilită la 30,7%. În vederea atingerii acestui din urmă obiectiv, se estimează suplimentarea surselor de energie regenerabilă cu 7 GW. Potrivit Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu cel puţin 50% faţă de nivelurile din 1990 până în anul 2030, în principal prin reducerea semnificativă a activităţii industriale, creşterea eficienţei energetice şi respectarea unor standarde de mediu mai stricte. Se anticipează că atât obiectivul în materie de energie din surse regenerabile, cât şi cel referitor la emisii, ambele cu termen în 2030, vor fi majorate în concordanţă cu pachetul legislativ „Fit for 55” al Uniunii Europene”, este de părere Mihai Drăghici, director în consultanţă în cadrul EY România.
Acesta a adăugat că, în 2020, generarea de energie electrică depindea încă într-o mare măsură de combustibilii fosili (36%), urmaţi de hidroenergie (28%) şi energie nucleară (20%). De asemenea, capacităţile eoliene şi solare au contribuit cu aproximativ 16% la mixul energetic.
„Piaţa energiei din România s-a confruntat în 2021 cu o creştere abruptă a preţurilor la energia electrică. Preţul mediu lunar în august pe piaţă pentru ziua următoare a depăşit valoarea de 110 euro/MWh şi a continuat să crească în septembrie şi octombrie (data elaborării prezentului raport), preţurile maxime apropiindu-se de 250 euro/MWh. Obiectivele Pactului Ecologic European, capacităţile de generare învechite şi interconexiunile limitate cu alte ţări au fost printre cei mai frecvent menţionaţi factori ai creşterii preţului la energia electrică. În vederea sprijinirii tranziţiei în conformitate cu Pactul Ecologic European şi pentru a susţine decarbonarea sectorului energetic, Comisia Europeană a instituit mai multe mecanisme de finanţare, precum: Planul de Redresare şi Rezilienţă (în valoare de 29,2 miliarde de euro), Mecanismul pentru o tranziţie justă (România fiind unul dintre principalii beneficiari, alături de Germania şi Polonia) şi Planul de modernizare”, apreciază Drăghici.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) agreat cu Comisia Europeană şi-a asumat obiective, precum: adoptarea Legii decarbonării până în trimestrul al doilea al anului 2022, care vizează eliminarea treptată a centralelor energetice pe bază de cărbune, cu o capacitate de 4,59 GW, până la finalul anului 2032; adoptarea unei noi Legi a energiei până în al doilea trimestru al anului 2023, în vederea introducerii contractelor pentru diferenţă (Contracts for Difference, CfD), instituirii contractelor de achiziţie directă de energie electrică regenerabilă, simplificării procedurilor de licenţiere şi autorizare pentru investiţiile în capacităţile de energie regenerabilă şi implementării răspunsului la cerere pe piaţa de echilibrare; semnarea unor contracte pentru diferenţă pentru o capacitate instalată suplimentară de 3,5 GW din surse regenerabile în vederea promovării producţiei de electricitate, până în trimestrul al doilea al anului 2025.