Sursa foto: Pixabay
Producția și consumul de energie electrică și gaze ale României sunt la minime istorice, mai mulți factori concurând la aceasta. Printre aceștia, prețurile mari la energie, închiderea sau supendarea activității în marile fabrici, vremea temperată, nici prea caldă, nici prea rece, dar și economisirea voluntară, atât din partea firmelor, dar și a populației. Economedia.ro a relatat, în mai multe articole, despre acest fenomen iar acum specialiști din energie și oficialități au început și ei să susțină același lucru. O inversare de trend, adică să crească consumurile energetice ale României, încă nu se întrevede.
Economedia a relatat AICI cum cele mai mici consumuri de electricitate din perioada recentă au făcut ca România să devină, după un deceniu, net exportator de energie. Pentru că întreaga producție nu găsește suficient consum intern, pleacă peste granițe, acolo unde există consumatori.
Virgiliu Ivan, chiar șeful Dispeceratului Energetic Național, se pronunță pentru creșterea consumului național de energie electrică pentru că alfel, în viitor, va fi supraproducție. „Creșterea producției de energie electrică trebuie să fie în concordanță cu creșterea consumului. După doi ani de criză, consumul s-a diminuat. Consumul trebuie stimulat, trebuie să avem investiții și pe zona de consum, astfel încât la nivelul anului 2030 să avem un consum maxim de 13.000 MW, altfel vom discuta despre supraproducție”, a declarat Ivan, citat de economica.net.
Oficialul mai arată și ce înseamnă o țară care nu consumă. „Este nevoie de consum, pentru că el este baza, consumatorii sunt cei care plătesc. Uitați-vă ce s-a întâmplat week-end-ul trecut, când pentru prima dată în piața pentru ziua următoare a fost preț negativ, iar în piața de echilibrare s-au atins valori foarte mari, de 2.000 de euro/MWh”, a continuat Ivan.
Fără consum semnificativ de energiei înseamnă că economia este dezindustrializată, cu efectele de rigoare asupra balanței comerciale, asupra pieței muncii și asupra încasărilor la bugetul de stat din taxe și impozite. O spune chiar Sandor Bende, președintele pentru Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. „România nu stă rău pe producția de energie electrică. Stă rău pe consumul de energie. Dacă în anii trecuți, chiar și în pandemie, aveam un consum de 7.500-8.000 de MWh, în ultimele săptămâni am putut să observ că acest consum nu prea atinge 7.000 MWh. Chiar acum 5 minute m-am uitat pe site-ul Transelectrica, avem un pic peste 6.000 de MWh. Asta înseamnă că în 2021 am avut un consum mediu de 60 TWh energie electrică, în 2022, am avut un consum mediu de 56 TWh, iar dacă tendința rămâne ca azi, vom scădea la 52 de TWh. Nu cred că România reușește această performanță prin eficientizare, ci ceva dispare. Dispare industria, dispare consumatorul, ceea ce nu este în regulă! Asta înseamnă că suntem pe ultimul loc în UE la consumul mediu de energie electrică pe cap de locuitor. Asta înseamnă că nu avem industrie! Trebuie să creăm un teren fertil pentru ca industria să revină în România. România se bazează pe materie primă în industrie din import.”.
O opinie similară o are și un fost ministrul al Economiei, fost premier al României, Mihai Tudose, care spune că o economie care nu consumă energie nu produce. „Oricum ai da-o, c-ai mai schimbat un bec c-un led, ca n-ai mai lăsat becul aprins toată ziua, este clar că de la marile fabrici vine scăderea de consum. Și asta nu e foarte bine. Nu ai consum, înseamnă că nu produci și înseamnă că producția industrială suferă. Normal că nu prea e bine”, explica Tudose, pentru Economedia.ro.
Pe fondul unei conjuncturi unice, cu revizii la un reactor nuclear de la Cernavodă și a unei revizii prelungite la termocentrala pe gaze Brazi, a Petrom, și cu termocentralale pe cărbune care funcționează la avarie (prețuri necompetitive pentru piață – n.r.), am ajuns să vedem și cum Hidroelectrica a ajuns la o cotă de piață de 55%. A ajutat și un 2023 cu hidraulicitate foarte bună, dar și consumul intern scăzut. Un specialist cu o experiență de 20 de ani în energie, Niculae Havrileț, fost președinte ANRE, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, explică succint situația: „Nu îmi amintesc, cred ca niciodată nu a avut această pondere Hidroelectrica. Se întâlnesc conditiile: – Consum mic (specific zilelor de weekend sau atunci când 1 Mai cade deodată cu Paștele și industria intră în pauza mai multe zile consecutive, am mai avut această situatie prin 2014 cu aproximativ 5.000 MWh consum); – temperatura exterioară ”temperată”, nefiind nevoie de răcire/încălzire; – abundența hidro atât în țară, cât mai ales pe zona central europeană, unde producția hidro e masivă (în special Austria dar și fosta Cehoslovacia). Datorită surplusului de energie hidro, prețul a scăzut iar producătorii din hidrocarburi și cărbune nu mai intră în piață. Adăugăm aici și faptul că industriile energofage sunt în pauză sau au redus activitatea masiv din cauza prețului gazelor naturale (cazul ALRO, Azomureș și falimentul grupului InterAgro”, adaugă Havrileț.
Și pe partea de gaze, avem cel mai mic consum din ultimii 30 de ani, care a căzut sub 9 miliarde metri cubi. A spus-o recent directorul Petrom, unul din cei doi mari producători de gaze din România și cea mai mare companie de energie din sud-estul Europei. Consecințele: Sistemul Național de Transport a intrat de mai multe ori în pre-alertă, din pricina excesul de gaz din conducte care nu-și găsește corepondent în consumul intern, după cum Economedia a arătat AICI.
S-a înregistrat și un record negativ de consum în martie pentru că toți marii consumatori de gaze sunt închiși sau funcționează la doar o fracție din capacitate. Și, decoamdată, nici nu sunt perspective că marea industrie consumatoare de gaze va reveni prea curând în producție. Aici suntem cumva în trend cu Europa, care și ea are consumuri istoric reduse de gaze pe fondul închiderii parțiale a industriei chimice și a multor altor capacități industriale, din alte domenii. „Multe industrii, în special cele care utilizează intensiv gazul, fie s-au prăbușit, fie s-au mutat în afara Europei”, scrie luni Bloomberg.
Cu un consum atât de mic de electricitate și gaze, prețurile, care în 2022 ajunseseră la cele mai mari valori din istorie au scăzut încontinuu. Acum, și electricitatea, și gazele au ajuns la valorile din 2021, de dinainte de distorsiunea produsă de războiul din Ucraina și suspendarea fluxurilor de gaze dinspre Rusia. În electricitate, în general, în weekend, s-a ajuns, potrivit datelor OPCOM (operatorul bursei de energie locale) ca prețul spot al energiei să fie chiar 0 lei, în anumite interval orare.
Cu toate că prețul energiei a scăzut mult, marea industrie încă nu repornește, cel puțin, nu în România. Încă nu există anunțuri care să anunțe vreo revenire majoră în producție, pobabil pentru că ea are nevoie de contracte pe termen lung la preț avantajos și nu se pot baza pe energie luată de pe azi pe mâine.
Ministerul Economiei, condus de Florin Spătaru, a răspuns la solicitarea Economedia cu privire la această situație doar că „la nivelul Ministerului Economiei au fost organizate o serie de întâlniri cu reprezentanții industriei pentru analizarea soluțiilor propuse de Ministerul Economiei pentru depășirea situației economice dificile cu care acest sector industrial se confruntă”. Totodată, Ministerul a atașat două linkuri (aici și aici) cu privire la discuțiile privind starea industriei românești.
Economedia.ro a solicitat un comentariu pe această situație și la Ministerul Energiei, condus de Virgil Popescu, fără a primi vreun răspuns.