Retrospectiva săptămânii: Economia, marcată de rezulatele-șoc din primul tur al alegerilor prezidențiale. Reacții din piețe și din mediul de afaceri, analize și noutăți din lumea antreprenorială

Suntem la capătul unei săptămâni marcate cu siguranță de rezulatele-șoc din primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie. După plasarea pe primul loc a pro-rusului cu discurs “suveranist”, România a ajuns la cele mai mari dobânzi de împrumut din Europa, bursa a fost pe roșu, iar asociațiile din mediul de afaceri au reacționat într-o mobilizare fără precedent pentru a susține necesitatea ca România să rămână pe un parcurs pro-european. Economedia a urmărit evoluția piețelor și a prezentat reacțiile mediului de afaceri, am trecut în revistă programul economic al posibilului prezidențiabil, dar și afacerile cu multe semne de întrebare ale soției, dar v-am adus analize și noutăți din zona antreprenorială.

Reacția piețelor după rezultatele primului tur de alegeri prezidențiale:

Bursa românească a închis ziua „pe roșu”, după ce pro-rusul Călin Georgescu a ieșit pe primul loc în primul tur de alegeri prezidențiale/ România a ajuns la cele mai mari dobânzi de împrumut din Europa

Luni, prima zi după alegeri:

BET, indicele principal al bursei de la București, a încheiat ședința de tranzacționare cu un declin în temperare, de doar 0,9%. Piața a schițat o ușoară revenire pe finalul zilei, după deschiderea tranzacționării pe Wall Street, unde indicii bursieri se tranzacționează în creștere.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Din acțiunile ce compun indicele BET, titlurile Fondul Proprietatea (FP) au scăzut cu 2,15%, acțiunile OMV Petrom (SNP) și Banca Transilvania (TLV) au recuperat declinul inițial și au închis doar marginal în zona roșie, cu minusuri de 0,1-0,2%, în timp ce acțiunile Romgaz (SNG) au închis cu un plus de 1% și au tras în sus indicele BET și cel al sectorului energetic, BET-NG. Cu un plus de 1% au încheiat ședința și acțiunile Teraplast (TRP).

Cele mai mari scăderi s-au consemnat pe acțiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE), cu un minus de 4,3%, respectiv pe titlurile Transelectrica (TEL), transportatorul național de energie electrică, care au pierdut 4%.

Detalii AICI

Afaceri românești care se extind în străinătate prin francizare / Cum au ales piețele și ce planuri de dezvoltare au / Cel mai recent exemplu: cofetăria de ecleruri French Revolution, care va merge la Dublin

Unele afaceri românești au început în ultimii să se deschidă către noi piețe, iar calea pe care au ales-o a fost prin francizare. Luna trecută, s-a alăturat acestui club și cofetăria artizanală de ecleruri French Revolution, care a confirmat în exclusivitate pentru Economedia că va deschide două magazine la Dublin. Acestea vor fi primele pe care French Revolution le va deschide în afara Bucureștiului, în regim de franciză.

Florin Panaitescu, unul dintre cofondatori, a declarat pentru Economedia că franciza French Revolution a fost cumpărată de o persoană fizică din Irlanda, iar cele două magazine planificate ar putea fi deschise până la finele acestui an.

Pe această cale au pășit însă cu câțiva ani mai devreme și alte companii românești, mai ales din HoReCa și retail. Printre acestea se află Ototo, 5togo, SaladBox, Tucano Coffee, French Revolution, Tudor Tailor, Made by Society și Sophia Home Deco.

Analiza AICI

Deficitul bugetar a depășit 100 miliarde lei și a urcat la 6,19% din PIB după primele 10 luni din 2024

Deficitul bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului român, a depășit 100 de miliarde de lei și a urcat la 6,19% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele 10 luni ale acestui an, arată datele publicate marți de Ministerul Finanțelor.
Spre comparație, după primele nouă luni, deficitul era 96,24 miliarde lei, respectiv 5,44% din PIB. Totodată, anul trecut, după 10 luni, deficitul bugetar era de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,91% din PIB.

La începutul anului, Guvernul a prognozat în buget un deficit de 5% din PIB pentru anul 2024, în ciuda estimărilor mai pesimiste ale economiștilor. Ulterior, la rectificarea bugetară din septembrie, a fost nevoit să îl rectifice la 6,94% din PIB, în urma unor cheltuileli mai mari cu salariile și pensiile, dar și cu investițiile. Detalii AICI

Cine este soția lui Călin Georgescu, posibilă „primă doamnă” a României: Fostă economistă, ea se auto-intitulează „educator naturopat”, promovează mesaje anti-vacciniste, anti-știință și despre „împuternicire”, vinde pe internet cursuri cu sute de lei și vorbește despre alimentație și imunitate, deși nu e medic

Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, candidatul plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, e o fostă economistă care a virat înspre afaceri cu terapii „alternative”. Soția candidatului pro-rus, antisemit, cu discurs legionar și anti-Occident, e la rândul său un personaj controversat. Se prezintă acum ca fiind „educator naturopat” și vinde cursuri pe internet, vorbește despre alimentație și sănătate, deși nu e medic și promovează “terapii” fără susținere științifică și mesaje  anti-vaccin, cu potențial periculos.

Potrivit propriei prezentări de pe site-ul său, Cristela Georgescu are studii universitare în economie și finanțe si peste 15 ani de carieră în banking și management. De la cariera în economie aceasta a virat înspre alte domenii, făcând acum afaceri vorbind despre… sănătate: se auto-intitulează „autor și educator naturopat”, promovează mesaje anti-știință, opinii anti-vaccin, pro-terapii alternative și este promotoare a unor metode nesusținute de date științifice, cum ar fi biorezonanțele.

Mai multe AICI

Cele trei Românii, care s-au văzut și în rezultatele alegerilor prezidențiale: Care sunt “polii bunăstării” din țară, cele mai bogate și cele mai sărace zone la salarii, PIB, investiții străine și bugete

România are trei poli ai bunăstării economice: pe primul loc se află Bucureștiul, urmat de polii regionali de dezvoltare – Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și Constanța –, în timp ce pe ultimele trei locuri se află Botoșani, Vaslui și Călărași, arată o analiză realizată de economiștii de la Romanian Economic Monitor (RoEM). Aceștia subliniază că acest model de dezvoltare complică politicile guvernamentale de redistribuire a resurselor și influențează semnificativ percepțiile de echitate ale cetățenilor. Pentru realizarea acestui clasament, cercetătorii au analizat o serie de indicatori din 2023: PIB pe cap de locuitor, investiții străine directe pe cap de locuitor, bugetul reședinței de județ pe cap de locuitor, numărul întreprinderilor active pe o mie de locuitori și salariul mediu net lunar.

Economiștii concluzionează că alocarea resurselor publice este relativ echitabilă, evitând favorizarea disproporționată a capitalei sau a provinciei. Inegalitățile economice persistă însă, iar această tripolaritate și discrepanță economică s-a manifestat și în rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, spun cercetătorii.

Mai multe exlicații în ARTICOL

Candidatul Georgescu vrea „creștinism aplicat în economie”. Din programul care amestecă fiscalitatea cu duhul iubirii și cu sfinții: „Oligarhia globalistă” e rea, dar fondurile UE sunt de folos, politicile „verzi” ale Occidentului ne-au dus la criză energetică, dar vrem „apă cristalină”, nu vom avea stat-dădacă, dar acesta trebuie să controleze exploatarea resurselor

„Spiritul românesc tradițional” se va reface, inclusiv economic, sub faldurile „steagului Adevărului, al Iubirii, al Trezirii conștiinței Binelui și frumosului”. Dacă vi se pare că fraza face parte din vreun discurs de coach mistic, vă dezamăgim: e o idee extrasă din programul de președinte al candidatului plasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Economedia face o trecere în revistă a programului propus de Georgescu și intitulat, salvator, „HRANĂ, APĂ, ENERGIE” (cu caps lock). Candidatul pro-rus, antisemit, cu discurs legionar, anti-Occident și anti-știință Călin Georgescu prezintă în programul său o serie de soluții pentru „salvarea” economiei țării și propune, printre altele, bănci populare, cooperative, întreprinderi cu lucrători proprietari și… „reinstaurarea cultului muncii din plăcere”. Într-o economie dominată de relații comerciale și interconexiune, de preocupări internaționale legate de progresul tehnologic și războaie economice între mari puteri, programul lui Georgescu pentru România face constant referire la un „modelul suveranist-distributist”. În programul cu care acesta candidează la președinția țării, propuneri legate de economie, fiscalitate și piață se amestecă cu „duhul iubirii”, energii, chemări, sfinți și eroi. De altfel, Georgescu le propune alegătorilor „Restaurarea viziunii creștine în economie”.  

Am încercat să căutăm un „fir roșu” pe linie economică, dar am găsit o serie de promisiuni  contradictorii, fără explicații solide ori susținere în economia reală: într-o țară condusă de Georgescu, nu vom avea de-a face cu un stat-dădacă, dar statul trebuie implicat (cu participarea de minimum 51% în tot ceea ce înseamnă exploatări de resurse naturale); suntem în criză energetică din cauza adoptării „fără discernământ a politicilor „verzi”, dictate de oligarhia globalistă”, despre care ar trebui să înțelegem că nu sunt bune, dar ni se promite, pe de altă parte, eliminarea „industriilor poluante şi ineficiente” și vrem hrană curată și „apă cristalină” (deci „verdele” ar fi, totuși, bun). Vestul e când bun, când rău: „oligarhia globalistă” e pe de-o parte înfierată, dar fondurile UE sunt bune (direcționate către „micul proprietar”). Georgescu se dezice de modelul socialist într-o parte a programului, dar vorbește constant de bănci populare și cooperative, modele propuse tocmai ca alternative la capitalismul industrial.

Din program: AICI

Mobilizare fără precedent a mediului de afaceri. Cele mai importante organizații de business și camere de comerț fac apel la mediul politic pentru menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică

Printr-o mobilizare fără precedent a mediului de afaceri, cele mai importante organizații de business și camere de comerț din România fac apel, într-un comunicat de presă, la mobilizarea mediului politic pentru menținerea României pe traiectoria pro-europeană și trans-atlantică pe care Romania s-a angajat după căderea comunismului în 1989.

Mesajul AICI

Antreprenor cu valoare adăugată: Zwup, un brand românesc de supe, pornit ca un business de familie / Am vrut să gătim „ca la televizor”, folosind supe și nu apă, iar astfel de produse nu erau în magazine

O mică afacere de familie din Iași s-a extins în 7 ani la nivel național. Este vorba de brandul de supe Zwup, al firmei Nutrizema. A pornit de o dorință simplă, de a avea mâncare sănătoasă sau după cum a explicat pentru Economedia Iulian Virabov, directorul executiv al fabricii de supe Zwup (SC Nutrizema SRL).

“Suntem o companie mică din Iași, care a început ca business de familie și ulterior a raliat prieteni și colaboratori apropiați din alte proiecte, care au crezut în ideea noastră. Ideea bazelor de gătit naturale a venit, cum se întâmplă deseori, dintr-o nevoie nesatisfăcută. Am vrut să gătim „ca la televizor”, folosind supe și nu apă, iar astfel de produse nu se găseau în magazine. Întrebarea „dar de ce să nu facem noi?” e destul de firească, într-o familie cu experiență și reflexe antreprenoriale.”, a spus Iulian Virabov.

Articolul poate fi citit AICI