Sindicaliștii propun ca salariul minim net să crească la 1.530 lei în 2022, prin dublarea deducerilor personale

Blocul Național Sindical propune dublarea deducerii personale de bază pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, măsură ce ar permite creșterea salariului minim net în 2022 la 1.530 lei. Sindicaliștii avertizează, de asemenea, că 90% din angajații care au avut timpul de muncă redus în luna iunie 2021 fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim, drept urmare aceștia au încasat venituri chiar mai mici decât salariul minim.

Potrivit BNS,  1.127.136 de angajați cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2350 (salariul minim pentru studii superioare). Alți 460.954 angajați cu contracte de muncă cu timp parțial au avut venituri realizate în aceeași perioadă, sub aceeași limită de 2.350 lei.

Motivul este că peste 90% din persoanele care în luna iunie 2021 au avut timpul de muncă redus, conform OUG 132/2020 și implicit cu venituri diminuate, fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim, arată BNS.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Precarizarea locurilor de muncă în această perioadă nu se caracterizează doar prin transformarea contractelor de muncă cu timp complet în contracte de muncă cu timp partial, ci și prin reducerea veniturilor medii în cazul celor cu contracte parțiale de muncă. În iunie 2021 venitul salarial mediu realizat de angajații cu contracte de muncă cu timp parțial a fost de 1.910 lei, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2019 venitul salarial mediu realizat de această categorie a fost de 2.118 lei”, arată sindicaliștii.

Potrivit lor, rata sărăciei în muncă pentru angajații cu contracte de muncă cu timp parțial era în Romania de 65,9% în 2020 (în creștere față de 2019) fiind de peste 4 ori mai mari față de media UE 19, la un nivel dublu chiar și față de Bulgaria. Este de departe cea mai mare rată a sărăciei în muncă dintre statele membre UE dar și statele cu statut de candidat la UE.

Creșterea inegalităților s-a accentuat în pandemie

De asemenea, sindicaliștii subliniază că în profil teritorial creșterea inegalităților s-a accentuat în perioada pandemiei și a afectat cu prioritate zonele sărace ale țării. Dacă avem în vedere salariile brute realizate de angajați în luna iunie 2021, față de iunie 2019, putem constata că deși la nivel național acestea au crescut în termeni reali cu 23%, la nivelul județelor situația este extrem de diferită. În 21 de județe din România salariul brut realizat în 2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019. Bistrița, Hunedoara, Suceava și Vaslui sunt județele în care salariul brut realizat a fost în termeni reali în 2021 cu aprox 10% mai mici decât în 2019. Discrepanțele între București și restul țării continuă să se adâncească, 20 de județe aveau în iunie 2021 salarii medii brute realizate situate la mai putin de 60% din media Bucurestiului. Cu excepția județului Cluj discrepanța salarială între București și restul țării s-a adâncit în ultimii 2 ani în toate celelalte 40 de județe.

Ce venit minim ar trebui să aibă o persoană

Potrivit sindicaliștilor, dacă avem în vedere că o familie de salariați este în medie formată din 2,883 persoane, că o familie de salariați are în medie 1,639 persoane cu statut de salariat și că pragul de sărăcie /persoană din 2018 (750 lei) actualizat cu rata inflației la nivelul anului 2021 (11,04%) este de 833 lei, rezultă că pentru o familie medie de salariați în 2021 pragul de sărăcie este situat la aprox 2.401 lei, adică nivelul minim al veniturilor per persoană salariată ar trebui să fie de aprox 1.465 lei net. În schimb, astăzi, salariul minim net este 1.386 lei.

Sindicaliștii arată că actuala coaliție de guvernare a propus în 2019, pentru anul 2020, o formulă de calcul a salariului minim luând în calcul creșterea reală a productivității în anul 2018 față de 2017 și indicele prețurilor octombrie 20019 / octombrie 2018. Însă pentru 2021, deși după același mecanism de calcul salariul minim ar fi trebuit să crească la 2380, s-a preferat în mod arbitrar păstrarea acestuia la 2.300 lei, spun ei.

„Din punctul nostru de vedere situația nu mai poate continua în acest mod, este nevoie de o abordare responsabilă pentru a reduce aceste disparități, pentru a reduce sărăcia în muncă și totodată pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor din salarii”, arată BNS.

Sindicaliștii consideră că pentru anul 2021 stabilirea salariului minim ar trebui să țină cont de un set de indicatori, respectiv:

• Evoluția productivității reale a muncii (valoarea adăugată brută/ populație ocupată) pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru 2021 – 2022.
• Rata inflației pentru perioada 2019 – 2020 și prognoza pentru perioada 2021 – 2022, decembrie / decembrie.
• Pragul de sărăcie pentru o familie de salariați pentru 2022  (1.465*1,031) – 1.510 lei net.
• Prevederile Cartei Sociale europene revizuite, ratificată de România conform căreia salariul minim trebuie să fie situat la un nivel adecvat, respectiv raportul între salariul minim brut și câștigul salarial mediu brut să fie de de cel puțin 50%.

Potrivit lor, pentru 2023, 2024 și 2025, dar și ținta de a reduce inegalitățile salariale, salariul minim ar trebui ca până în 2025 să ajungă la 45% din câștigul salarial mediu brut:

„Eforturile sectorului economic trebuie sprijinite în acest caz și de o politică fiscală adecvată pentru salariul minim. Ca urmare, propunem ca deducerea personală de bază să se dubleze – de la 350 la 700 lei, pentru salariile aflate sub și la nivelul salariului minim, urmând ca întreaga grilă de deduceri pentru celelalte tranșe de venit să se ajusteze în mod corespunzător. O astfel de măsură ar permite creșterea salariului minim net în 2022 la 1.530 lei”, arată sindicaliștii.