Criza COVID-19 a schimbat atitudinea românilor cu privire la ideea de a trăi la țară: 62% dintre românii din mediul urban intervievați și-ar putea imagina să se mute la țară în 1-2 ani, potrivit studiului Digitalizarea Europei, comandat de Vodafone Institute și realizat de Kantar. Analiza a cuprins peste 15.000 de persoane intervievate din 15 țări europene, inclusiv România.
Întrebați despre avantajele sau dezavantajele de a locui la țară, 74%, respectiv 80% dintre românii intervievați consideră apropierea de natură și beneficiile sale pentru un stil de viață sănătos ca fiind cele mai mari câștiguri. Doar 19% au indicat nivelul chiriei mai scăzut. Avantajele traiului la țară predomină pentru 44% dintre românii din urban.
Condiția considerată esențială pentru a locui la țară este o conexiune bună la internet: 69% dintre românii intervievați spun că aceasta este obligatorie, iar pentru 25% este de preferat. Această constatare este comună în rândul tuturor țărilor europene. 54% dintre românii intervievați consideră esențial accesul la o infrastructură bună de servicii de sănătate, iar un transport public bun este considerat de 42% dintre români ca fiind obligatoriu. 46% dintre aceștia consideră că instituțiile bune de învățământ sunt o condiție esențială.
„În lumina experiențelor pandemiei, reducerea decalajului dintre urban și rural a devenit și mai importantă în Uniunea Europeană. Așa cum arată noul studiu Digitalizarea Europei, serviciile bune de comunicații reprezintă condiția cel mai mult menționată de către respondenți pentru a se muta în mediul rural, capitol încă insuficient dezvoltat în multe țări. Având în vedere obiectivele Deceniului Digital și investițiile prin Facilitatea de Redresare și Reziliență care vizează transformarea digitală, UE are acum o oportunitate unică de a încuraja coeziunea și de a îmbunătăți calitatea vieții a milioane de cetățeni europeni”, a susținut Inger Paus, Director al Vodafone Institute.
Metodologie
Un sondaj online realizat de Kantar pe un număr de 15.000 de cetățeni din 15 țări europene, care au inclus: Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie. Fiecare eșantion național a cuprins cel puțin 1.000 de persoane intervievate, cu vârste peste 16 ani. Această cercetare a fost efectuată în perioada 5 mai-16 iunie 2021.