Sursa Foto: G4Media.ro
Produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt produsele cu cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv 61,11%, relevă un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România.
„Categoria de alimente pe care românii declară că o aruncă cel mai frecvent este cea a alimentelor gătite (36%), iar la mare distanţă, pâinea şi produsele de panificaţie (17%). Urmează, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de băcănie şi conserve expirate şi 4% mezeluri). Legumele şi fructele se aruncă cel mai puţin, 6%, respectiv 4%”, susţine Cornel Bertea Hanganu, consilier în Departamentul pentru Dezvolare Durabilă (DDD). Procentajul de răspunsuri non-valide este relativ mare (23%), ceea ce ar corespunde cu procentajul de 26% al celor care declară că nu aruncă alimente.
Acesta susţine că românii au o percepţie şi un comportament corect în sensul evitării aruncării alimentelor ceea ce înseamnă că „mesajul transmis an de an ajunge unde trebuie”, dar acesta trebuie adaptat modelului comportamental conservator tradiţional din familia românească.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ceea ce priveşte cantitatea de mâncare care se aruncă într-o gospodărie într-o săptămână, studiul DDD arată că 71% dintre respondenţi apreciază că, în gospodăria proprie, nu se aruncă „deloc”, sau se aruncă „foarte puţine” alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestionaţi consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare şi numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare.
Faţă de statisticile momentului în ţările bogate, modelul românesc este conservator, iar o explicaţie ar fi nivelul general al veniturilor, mai scăzut în România, care face ca alimentele să fie proporţional mai scumpe, la noi în ţară, dar şi un model cultural care atribuie hranei o valoare simbolică.
„Faptul că cei mai mulţi dintre respondenţi afirmă că aruncă alimente gătite nu este de natură să dea indicii asupra cantităţii sau valorii alimentelor aruncate. Mai curând este de presupus că gospodăria românească, în care se găteşte mult şi frecvent, preferă să arunce mâncarea gătită care are deja două zile, sau mai mult”, se menţionează în studiul citat.
Procesul de risipă alimentară este legat şi de comportamentul de consum şi de cumpărături, iar cei mai mulţi fac aceste cumpărături o dată pe săptămână, 32% dintre respondenţi afirmând că merg să cumpere mâncare o dată pe săptămână.
Cumpărăturile săptămânale sunt o marcă a modelului urban modern. Cei care afirmă că merg zilnic să cumpere alimente (15%), împreună cu cei care merg de câteva ori pe săptămână, reprezintă urbanul tradiţional (inclusiv cel din perioada comunistă). Cei care merg la cumpărături alimentare mai rar de o dată pe săptămână (20%) ar corespunde cu zona ruralului profund, în care alimentele provin, în mare parte, din propria gospodărie, arată studiul DDD.
„Se poate aprecia că zona ruralului de subzistenţă este undeva sub 20%, zona urbanului tradiţional este în jur de 50-60%, iar zona urbanului modern, în jur de 30%”, a adăugat reprezentantul guvernamental.
Potrivit Agerpres, raportat la ceea ce se aruncă şi unde ajung resturile alimentare, două treimi (66%) dintre respondenţi declară că resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. Dacă adăugăm procentul de 4% al celor care declară că le compostează, rezultă că 70% dintre români reciclează, practic, resturile alimentare, potrivit studiului citat.
Tot în categoria recuperării, se pot încadra şi răspunsurile „le ofer altor persoane” (15%), “le congelez” (9%) şi „fac o reţetă creativă” (6%). Dintre respondenţi, doar 16% declară că aruncă, pur şi simplu, resturile alimentare. „Este, însă, destul de probabil ca acest ultim procent să fie ceva mai mare, pentru că, din punct de vedere psihologic, oamenii nu prea recunosc că fac un lucru dacă are o conotaţie negativă. Nu ne place să ne asociem cu lucrurile negative”, susţine consilierul Cornel Bertea Hanganu.
La întrebarea care este principalul motiv pentru care se întâmplă să aruncaţi mâncarea?, cei mai mulţi români declară că gătesc o cantitate prea mare ceea ce se spune şi de HoReCa, unde porţile nu sunt calibrate de nevoia consumatorului. Răspunsurile confirmă modelul tradiţional conservator al gospodăriei româneşti: în casă se găteşte mult, este preferată mâncarea proaspătă, ceea ce înseamnă că mâncarea mai veche, care rămâne, se aruncă. Răspunsurile care leagă aruncarea alimentelor de comportamentul de cumpărare, adică modelul cultural urban-modern, însumează cam 20-25% dintre respondenţi.
Potrivit studiului, 44% declară că principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se găteşte într-o cantitate prea mare”, procente moderate, de 11% şi respectiv 8%, se înregistrează la răspunsurile „merg rar la cumpărături şi cumpăr cantităţi mari” şi „nu fac listă de cumpărături”. „Ştim bine că dacă plecăm fără un target în supermarket avem tendinţa de a pune în coş şi lucrurile care nu ne sunt de trebuinţă imediată. Mai mult, se spune să nu mergi la cumpărături când ţi-e foame, pentru că ai tendinţa să încarci un coş mai mult decât ai nevoie”, atrage atenţia consilierul guvernamental.
E important de subliniat procentajul foarte mic (1%) al celor care apreciază că „hrana este foarte ieftină şi nu contează cât se cumpără”.
Distribuţia răspunsurilor arată că 50% dintre respondenţi aruncă sub 10% din alimentele pe care le cumpără, în timp ce numai 10% declară că aruncă peste 30% din alimentele cumpărate. Mediana răspunsurilor (cifra cea mai apropiată de comportamentul mediu) este de 5%. Spre deosebire de întrebările din alte cercetări, care solicitau evaluări cantitative, în cazul de faţă, procentajul de răspunsuri non-valide este mic (6%), ceea ce înseamnă că românii sunt mult mai atenţi cu evaluarea alimentelor decât cu evaluarea cantitativă a unor suprafeţe, volume, mărimi abstracte.