Sursa foto: Unsplash / Maria Lupan
Sunt 23 de ani de când România a decis să exploreze gazele din Marea Neagră și abia în 2027, în cel mai bun caz, vor ieși primele gaze pe conductă, după ce OMV Petrom și Romgaz au anunțat miercuri decizia de investiție în perimetrul Neptun Deep. Economedia a făcut o trecere în revistă a anilor de tărăgănări și bâlbâieli care au dus la amânarea investițiilor și ce urmează pentru gazele din Marea Neagră.
În luna noiembrie 2000, executivul condus atunci de premierul Mugur Isărescu aproba Hotărârea de Guvern nr. 1.233 prin care perimetrul denumit atunci XIX Neptun era concesionat pentru 30 de ani către două companii: Petrom și Elf Aquitaine. Petrom era atunci încă o companie deținută integral de stat. Privatizarea către austriecii de la OMV a avut loc în 2004. Elf Aquitane a intrat în 2003 în grupul Total.
Planurile de extracție a gazului din perimetrul Neptun au luat o perioadă de pauză timp de aproape șase ani, interval când Ucraina și România și-au disputat juridic dreptul asupra platformei continentale din Marea Neagră care îi revenea fiecărei țări. Partea ucraineană susținea că Insula Șerpilor trebuie luată în calcul ca teritoriu administrativ și economic al acestei țări atunci când este împărțită platforma exclusivă care revine fiecărei țări.
Disputa a fost tranșată în februarie 2009, când Curtea Internațională de Justiție de la Haga a stabilit ca României îi revine aproximativ 79,34% din zona în dispută, adică aproape 9700 kilometri pătrați de platou continental şi zonă economică exclusivă.
Din punct de vedere al exploatării de gaze, decizia de la Haga a însemnat că toate concesiunile acordate de statul român între 2000 și 2008 rămân valabile.
În 2008 intră în scenă americanii. ExxonMobil cumpără de la francezii de la Total dreptul de concesiune pe 50% din platforma continentală Neptun Deep și devin asociați ai Petrom în această zonă. Valoarea tranzacției nu a fost făcută niciodată publicității.
Între 2008 și 2018, asocierea dintre companiile Petrom și Exxon face investiții în operațiuni de prospecțiuni și de explorare în zonă, circa 1,5 miliarde de dolari fiind cheltuiți în acest sens. Atunci se fac și estimările privind rezervele exploatabile: între 42 și 84 miliarde de metri cubi.
În 2021 urma să fie exploatat gazul din Marea Neagră. Sau cel puțin așa era planul. Însă, la începutul anului 2018 a apărut propunerea de schimbare a legislației privind extracția hidrocarburilor din Marea Neagră.
La mijlocul lunii octombrie 2018, la inițiativa PSD-ului condus de Liviu Dragnea, care deținea guvernarea și majoritatea parlamentară, Parlamentul adopta o nouă legislație pentru exploatarea gazelor și petrolului din Marea Neagră. Vechea legislație era din 2013. Prin Legea 256/2018 companiilor care aveau concesiuni în Marea Neagră li se impuneau condiții mai dure din punct de vedere economic, exact în momentul în care piața gazelor naturale începea să scadă.
Condițiile au fost de neacceptat din punct de vedere economic, așa că Exxon și Petrom au blocat practic orice activitate în Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep. Aceeași decizie a fost luată de toate companiile care aveau perimetre în concesiune, pentru că, în Marea Neagră mai există concesiuni de gaze ale Black Sea Oil&Gas și LukOil. Pentru a convinge Exxon și Petrom să nu abandoneze Neptun Deep, peste trei luni de la adoptarea Legii 256/2018, guvernul condus de Viorica Dăncilă prelungește concesiunea acordată celor două companii la Neptun Deep. Astfel, concesiunea urma să expire în 2045, față de 2030 cum era termenul inițial.
Între timp însă, Exxon, conform unei noi abordări strategice globale, nu mai este interesată de România. Își anunță intenția de a vinde partea sa din compania de proiect. În iunie 2021, Exxon a anunțat că a ajuns la un acord cu compania de stat Romgaz pentru a-și vinde partea de 50% din concesiunea Neptun Deep, pentru 1,06 miliarde de dolari, tranzacție care se închide în 1 august 2022. Romgaz devine astfel partener egal cu Petrom în Marea Neagră, însă cedează companiei conduse de austrieci operarea zăcământului, pe motiv că au mai multă experiență în deepwater. Petrom devine astfel factorul decident în toate deciziile ce urmează: angajarea companiei de foraj, construcția conductei care va transporta gazul din largul Mării Negre la țărm, angajarea băncilor finanțatoare.
Între timp, Guvernul și Parlamentul au venit cu o serie de modificări la legea offshore care au deblocat în cele din urmă hotărârea anterior fermă de a nu investi.
În 21 iunie 2023, la 23 de ani de la concesionarea perimetrului Neptun, Petrom și Romgaz anunță decizia de a investi în extracția gazului din Marea Neagră, primele cantități urmând să fie scoase în prima parte a lui 2027. Suntem cumva împotriva vremurilor, având în vedere că România ajunge, în sfârșit, să extragă gaz în cadrul unor proiecte de anvergură când direcția europeană este de renunțare la combustibilii fosili.
Cu toate acestea, compania OMV Petrom încă are obiecții la legea offshore și a depus în acest an la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris o reclamație împotriva statului român – prin Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) legată de regimul de vânzare a gazelor din Marea Neagră, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale.
Ce urmează
În perioada următoare, consorțiul Petrom-Romgaz va mai efectua niște foraje exploratorii, întrucât este încă în această perioadă, conform acordului cu ANRM, apoi vor trebui să angajeze o companie de foraj. Nu sunt foarte multe companii cu tehnologia de foraj deepwater, una dintre ele fiind chiar Exxon. O singură zi de foraj cu platforma costă peste un milion de dolari. În ultima fază, consorțiul trebui să construiască conducta până la țărm. De aici, gazele sunt preluate de Transgaz, prin conducta Tuzla-Podișor(pentru care au început deja lucrările) pentru a fi introduse în Sistemul Național de Transport.
Cele patru miliarde de euro care trebuie investite de Petrom și Romgaz, până la extracția primelor gaze, vor fi din surse proprii și din surse atrase. Consorțiul are deja un protocol cu Raiffeisen Bank, pentru finanțare.