Sursa foto: Pixabay
Preţurile petrolului au stagnat marţi, în tranzacţiile agitate, după creşterile puternice din zilele precedente, investitorii cântărind planurile OPEC+ de a reduce mai mult producţia, în raport cu datele economice slabe din Statele Unite şi China, care ar putea sugera o reducere a cererii de petrol, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1 cent, la 84,94 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pentru ţiţeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) au încheiat în urcare cu 29 de cenţi, sau cu 0,4%, la 80,71 dolari pe baril.
”Va trebui să vedem că cererea se menţine şi creşte, pentru a împinge ţiţeiul spre nivelul superior al preţului de 80 de dolari”, a declarat Dennis Kissler, vicepreşedinte senior de tranzacţionare la BOK Financial.
Preţurile ţiţeiului Brent şi WTI au crescut luni cu mai mult de 6%, după ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii, inclusiv Rusia, cunoscute în mod colectiv sub numele de OPEC+, au zguduit pieţele cu un anunţ de reduceri voluntare ale producţiei cu 1,66 milioane de barili pe zi (bpd) din luna mai şi până la sfârşitul anului 2023.
Ultimele angajamente aduc volumul total al reducerilor de producţie de către OPEC+ la 3,66 milioane bpd, inclusiv o reducere de 2 milioane de barili în octombrie anul trecut, fiind echivalent cu aproximativ 3,7% din cererea globală.
Limitările producţiei OPEC+ i-au determinat pe mulţi analişti să-şi ridice previziunile privind preţul petrolului Brent la aproximativ 100 de dolari pe baril până la sfârşitul anului.
Goldman Sachs şi-a ridicat prognoza pentru Brent la 95 de dolari pe baril până la sfârşitul acestui an şi la 100 de dolari pentru 2024.
O scădere a activităţii de producţie din SUA în martie, la cel mai redus nivel din ultimii aproape trei ani, şi activitatea de producţie slabă în China, luna trecută, au stârnit îngrijorări cu privire la cererea de petrol.
Investitorii s-au îngrijorat, de asemenea, de costurile mai mari pentru întreprinderi şi consumatori, crescând temerile că o lovitură inflaţionistă pentru economia mondială, din cauza creşterii preţului petrolului, va duce la mai multe majorări ale dobânzilor.
Pieţele bursiere au scăzut, de asemenea, după ce datele au sugerat o răcire a pieţei muncii din SUA.
Observatorii pieţei au încercat să evalueze cât mai mult ar putea avea nevoie Rezerva Federală a SUA să crească dobânzile pentru a reduce inflaţia şi dacă economia SUA se poate îndrepta către o recesiune.
Investitorii văd acum o şansă de aproximativ 40% ca Rezerva Federală să majoreze dobânzile cu un sfert de punct procentual în mai, cu o probabilitate de aproximativ 60% că va lua o pauză.