Până la Autostradă, ratăm și centurile. Eșec major la un proiect esențial pentru fluidizarea circulației pe DN 1 Valea Prahovei: CJ Prahova a anulat licitația pentru execuția Centurii Bușteni – Azuga / Ofertele de la Coni și Ozaltin au fost respinse

Până la Autostrada de pe Valea Prahovei, ratăm și proiectele centurilor din stațiuni. Consiliul Județean Prahova (condus de liberalul Iulian Dumitrescu) a anulat licitația pentru proiectarea și execuția Centurii Bușteni – Azuga, un proiect major pentru fluidizarea circulației pe DN 1 Valea Prahovei preluat de la Ministerul Transporturilor/CNAIR.

Imediat după anularea procedurii, CJ Prahova a lansat o nouă licitație (tot la valoarea de 604 milioane lei), după cum Economedia a transmis aici. Ofertele depuse la prima licitație de Asocierea Coni – Trace și Ozaltin au fost considerate inacceptabile, potrivit informațiilor consultate de Economedia în SEAP.

Asocierea româno-bulgară Coni – Trace lucrează pe lotul 2 al Autostrăzii Moldovei (Trace lider de proiect), iar turcii de la Ozaltin pe DN 6 Alexandria – Craiova și au câștigat în fața UMB contractul pentru primul lot al Drumului Expres Craiova – Pitești.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Anterior, pe forumul Pro Infrastructura se avansase câștigătorul licitației Asocierea Coni – Trace.

Contractul pentru Centura Comarnic a fost semnat pe 22 mai cu Asocierea Frasinul – Arthenis.

Al doilea contract este scos la licitație tot cu clauză supensivă și finanțare prin Programul Transport 2021-2027. Documentația din SEAP este luată copy-paste de la procedura anterioară, deși Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici încă din mai 2023.

„Procedura de atribuire este inițiată sub incidența prezentei clauze suspensive în sensul că încheierea contractului de achiziție publică este condiționată de publicarea Hotararii de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii”, arăta documentația.

Centurile Comarnic și Bușteni au fost transferate de la Ministerul Transporturilor/Compania de Drumuri la Consiliul Județean Prahova după ce CNAIR a ratat două licitații. În 2018, contractul pentru Centura Bușteni (variantă scurtă fără ieșirea în Azuga) a fost reziliat după ce firma câștigătoare (constructor de apartament) nu a mai depus scrisoare de garanție bancară, iar în 2021 CNAIR a anulat licitația pentru Centura Comarnic (profil de autostradă).

„Am scos la licitație CENTURA ORAȘULUI BUȘTENI. Ofertele se vor depune până pe 23 februarie. Centura orașului Bușteni va avea o lungime de aproape 7 km și două benzi de circulație. Vor fi construite 5 poduri noi peste Râul Prahova și unu peste Pârâul Jepilor, un pasaj suprateran peste Râul Prahova și calea ferată, un pasaj subteran lângă Castelul Cantacuzino, precum și 4 sensuri giratorii de legătură cu DN1, A3 și principalele artere rutiere din oraș. Am scos la licitație, de asemenea, și centura orașului Azuga (termen de depunere a ofertelor 23 februarie), precum și centura orașului Comarnic (termen de depunere a ofertelor 1 februarie). Construcția acestor centuri înseamnă mai puțin timp petrecut în trafic pe Valea Prahovei și o gură de oxigen pentru dezvoltarea județului Prahova”, spunea Iulian Dumitrescu pe 20 ianuarie 2023.

Centura Bușteni – Azuga va avea un tunel cu o lungime de 90 de metri care subtraversează oblic DN 1 și Magistrala CFR București – Brașov, dar și un semitunel cu o lungime de 200 de metri, parțial îngropat la intrare în Azuga, cele două lucrări de artă fiind printre cele mai dificile de pe traseul complet de 9 kilometri prevăzut pentru șoseaua care va funcționa ca o centură a celor două stațiuni, după cum a explicat Economedia. Traseul propus pentru drumul de descărcare are o lungime totală de 9,434 km și este structurat astfel:

– Tronson I: km 0+000 (intersecţie cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Sinaia şi Poiana Ţapului – DN 1, km 127+600) – km 1+600, lungime 1,60 km (extravilan);

– Tronson II: km 1+630 (ieşire din DN 1, km 128+300 prin dreapta) – km 6+760 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta), lungime 5,13 km (intravilan Buşteni);

– Tronson III: începe la intersecţia cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Buşteni şi Azuga – DN 1, km 133+550 prin dreapta, lungime 0,52 km (extravilan);

– Tronson IV: km 7+250 (ieşire din DN 1, km 134+050 prin dreapta) – km 9+434 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta).

Lucrări de artă prevăzute: pasaj peste râul Prahova şi CF km. 1+835 ÷ 2+445; pod peste râul Prahova la km. 2+665; pod peste râul Prahova la km. 2+955; pod peste pârâul Jepilor la km. 3+825; pod peste râul Prahova la km 4+195; subtraversare strada Zamora km 4+685; pod peste râul Prahova la km 5+495; viaduct km 5+955; pod peste râul Prahova la km. 7+165; subtraversare DN 1 și CF km 7+480 ÷ 7+530; pod peste râul Prahova la km 8+095; pod peste râul Prahova la km 8+255; pod peste râul Prahova la km 8+375; pod peste râul Prahova la km 8+515; pod peste râul Prahova la km 8+605; semitunel km 8+935÷9+075; pasaj peste râul Prahova şi CF km 9+085 ÷ 9+310″ -Nota de Fundamentare.

Memoriul tehnic pe care l-a realizat proiectantul Irimat propune 10 poduri peste râul Prahova, un pod peste pârâul Jepilor, câte două pasaje peste râul Prahova și Calea Ferată (Magistrala 300) și două subtraversări: strada Zamorei și DN 1 – CF București – Brașov. De asemenea, la km 9 al centurii, la Azuga, va fi realizat un semitunel. Viteza de proiectare a drumului, specific pentru clasa III și zona de munte este de 60 km/h.