Povara taxelor apasă greu pe umerii românilor: din 100 de lei, doar 53,7 lei le rămân în buzunar după plata dărilor, arată calculele realizate de Institutul Economic Molinari. România este mai sus de jumătatea clasamentului în UE în ce privește povara taxelor reale asupra salariilor medii. Românii au lucrat pentru a-şi plăti dările către stat până pe data de 19 iunie, iar abia după această dată au început să lucreze pentru ei înşişi, mai arată Institutul Economic Molinari.
Taxarea reală pe salariile medii în 2024 (exprimat ca procent în costul angajatorului):
Înainte de a obține o putere de cumpărare reală de 100 de euro, salariatul român mediu trebuie să plătească mai întâi 87 euro în impozite și contribuții, în comparație cu 118 euro în Franța, 115 euro în Belgia, 113 euro în Austria, 106 euro în Germania, 101 euro în Italia și 88 euro în Slovacia. Prin comparație, media UE este de 84 de euro.
Contribuțiile sociale și taxele pentru 100 de euro putere reală de cumpărare în 2024:
19 iunie – ziua libertăţii fiscale pentru un român
19 iunie este aşadar ziua libertăţii fiscale pentru un român. Institutul Molinari calculează numărul de zile pe care trebuie să le muncească un angajat român cu un salariu mediu pentru a-şi plăti dările către stat, cu scopul de a calcula povara fiscală. Ziua din an în care acesta va termina de plătit taxele a primit numele „ziua libertăţii fiscale“.
Numai pentru a plăti taxele către stat aferente unui an, care cumulează 46,3% din venituri, românii lucrează până în data de 19 iunie a acelui an. Abia după această dată ei lucrează pentru ei înşişi şi scapă de povara taxelor datorate statului. În ultimii șase ani, ziua libertăţii fiscale pentru un român a rămas constantă, la 19 iunie.
Această dată ne situează pe locul 22 în UE în clasamentul libertăţii fiscale, față de locul 21 anul trecut și locul 19 în anii precedenți.
Cel mai rapid îşi plătesc taxele către stat locuitorii din Cipru, pe 21 aprilie, urmat de Marea Britanie (care a ieșit din UE, dar este încă inclusă în clasament) și Malta, pe 1 și 2 mai. Urmează Irlanda pe 16 mai, și Bulgaria, Lituania, Estonia, Danemarca și Croația, pe 16, 24, 27, 28, 30 și 31 mai. Cel mai greu îşi plătesc taxele către stat locuitorii din Franţa, Belgia, Austria, Germania și Italia, pe 17, 15, 12, 7 respectiv 3 iulie.
Pentru angajatul mediu din UE, rata reală de impozitare continuă să scadă cu 1,3% din 2014
În 2024, rata efectivă de impozitare pentru angajații din UE-27 este de 44,3%, în creștere cu 0,2% față de 2023 și în scădere cu 1,3% față de vârful atins în 2014.
Concret, în 2024, un angajat mediu care generează un venit de 100 euro înainte de impozite și taxe va trebui să plătească 44,30 euro în deduceri obligatorii. În final, acesta va avea la dispoziție o putere de cumpărare reală de 55,70 euro. Aceasta înseamnă cu 0,20 euro mai puțin decât în 2023 și cu 1,30 euro mai mult decât în 2014 și la fel de mult ca în 2010, când barometrul a fost publicat pentru prima dată.
Topul salariilor şi al taxării
Salariile brute medii din Uniunea Europeană variază considerabil, de la puțin peste 12.900 de euro pe an în Bulgaria la peste 80.900 de euro pe an, în Luxemburg. Însă şi taxarea (impozit pe venit şi TVA) ajunge de la 30,4% (Cipru) la 54% (Franța).
De exemplu, un locuitor din Luxemburg are cel mai mare salariu din UE, de 80.928 euro (77.555 euro anul trecut), în timp ce este taxat cu doar 44,9%, ceea ce îi lasă unul din cele mai mari salarii nete din UE, în sumă absolută de 44.338 euro (față de 43.386 euro, anul trecut).
Un român încasează al doilea cel mai mic salariu anual din UE, de 15.876 euro (față de 14.397 euro, anul trecut) şi este taxat cu 46,3% din acest venit, ceea ce îi lasă al doilea cel mai mic venit disponibil, în sumă absolută, de 8.522 (față de 7.729 euro, anul trecut).
Cel mai slab din UE stau bulgarii, care încasează anual 12.902 (față de 11.225 euro, anul trecut), sunt taxaţi cu 39,3% şi rămân cu 7.826 euro (față de 6.808 euro, anul trecut).
Salariu (costul angajatului) minus impozite și taxe pe venit și TVA, ce rezultă în puterea reală de cumpărare
Studiul integral poate fi citit AICI.