Facebook a fost vineri subiectul a numeroase ştiri bazate pe documente furnizate unor companii de presă de către fosta angajată Frances Haugen, devenită informatoare, referitoare la efectul nociv al serviciilor şi aplicaţiilor companiei, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Ştirile citează documente şi cercetări interne ale Facebook, care arată că aceasta avea cunoştinţe despre multe dintre daunele provocate de serviciile şi aplicaţiile sale, dar fie nu a luat măsuri pentru a rectifica problemele, fie nu a reuşit să o facă.
Potrivit NBC, Facebook a derulat un experiment care a arătat cum un nou profil pentru o mamă conservatoare din Carolina de Nord a început, în decurs de două zile, să primească recomandări de a se alătura unor grupuri legate de gruparea de extremă dreapta QAnon.
Până în vara lui 2020, se arată în documente, Facebook găzduia mii de grupuri private QAnon şi pagini cu milioane de urmăritori, a relatat NBC. De atunci, Facebook a interzis grupurile QAnon.
Bloomberg a scris despre documente care arată că angajaţii de la Facebook şi-au exprimat şocul şi indignarea după insurecţia din 6 ianuarie de la Capitoliul SUA.
”Mă străduiesc să potrivesc valorile mele mea cu angajarea mea aici. Am venit aici sperând să susţin schimbarea şi să îmbunătăţesc societatea, dar tot ce am văzut este atrofierea şi abdicarea responsabilităţii”, a scris un angajat, citat de Bloomberg.
Analiza internă a insurecţiei din 6 ianuarie efectuată de Facebook a constatat că politicile şi procedurile puse în aplicare de companie nu au fost suficiente pentru a preveni creşterea grupurilor legate de campania ”Stop the Steal”, potrivit unui articol al CNN.
Compania a tratat fiecare bucată de conţinut ”Stop the Steal” individual, mai degrabă decât ca parte a unui întreg mai mare, notează raportul.
The New York Times a scris vineri, pe baza documentelor de la Haugen, că un specialist în date de la Facebook le-a scris colegilor săi pentru a spune că 10% din toate vizionările din SUA cu privire la conţinutul politic de pe site au fost postări care susţin că alegerile prezidenţiale americane din 2020 au fost fraudate.
Ştirile au fost publicate după o serie de articole apărute în Wall Street Journal intitulate ”Fişierele Facebook”, cu informaţii din documente furnizate de Haugen. Cel mai important, seria de articole a prezentat documente interne care arată că Facebook ştia de răul cauzat de serviciul său Instagram sănătăţii mintale a adolescenţilor.
La începutul acestei luni, Haugen a depus mărturie în faţa unei comisii din Senat despre documentele şi cercetările Facebook.
Facebook a încercat să o discrediteze pe Haugen în acel moment şi continuă să respingă articolele care decurg din documentele pe care le-a făcut publice aceasta.
”În centrul acestor poveşti se află o premisă care este falsă”, a scris Facebook într-un comunicat pentru CNBC.
”Da, suntem o afacere şi obţinem profit, dar ideea că facem acest lucru în detrimentul siguranţei sau al bunăstării oamenilor interpretează greşit propriile noastre interese comerciale. Adevărul este că am investit 13 miliarde de dolari şi avem peste 40.000 de oameni pentru a face o singură treabă: să menţinem oamenii în siguranţă pe Facebook”, afirmă compania.