UE analizează modalități de reducere a datoriei pentru țările membre

Comisia Europeană va prezenta în a doua jumătate a lunii octombrie propuneri de modificare a normelor fiscale ale Uniunii Europene, care vor oferi țărilor căi individuale de reducere a datoriilor, a declarat sâmbătă vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, scrie Reuters.

În cadrul unei conferințe de presă, după ce miniștrii de finanțe ai UE au purtat discuții la Praga, Dombrovskis a declarat că principalul obiectiv al normelor, concepute pentru a proteja valoarea euro, va rămâne asigurarea sustenabilității datoriei publice.

„Acest lucru va necesita ajustări fiscale, reforme, precum și investiții”, a spus Dombrovskis, semnalând că investițiile guvernamentale ar urma să primească ceva mai multă atenție în cursul reformei.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

„Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate astfel încât să se obțină o reducere realistă, treptată și susținută a ratelor datoriei publice”, a spus el.

Potrivit normelor UE, datoria publică trebuie să fie sub 60% din produsul intern brut (PIB), iar deficitele guvernamentale sub 3% din PIB.

Însă pandemia a lăsat multe țări cu datorii mult peste 100% din PIB, Grecia având o datorie de aproximativ 185%, iar Italia de aproximativ 150%. Pe de altă parte, Estonia are o datorie de numai 18,1%, Luxemburg 24,4% și Lituania 44,3%.

„Având în vedere nivelurile divergente de îndatorare din statele membre, nu poate exista o abordare unică pentru toți”, a declarat Dombrovskis. „Poate exista o marjă mai mare pentru statele membre, dar în cadrul unui set comun de reguli”, a spus el.

Aceasta ar fi o abatere de la regula actuală, conform căreia toate țările trebuie să își reducă datoria în fiecare an cu o douăzecime din excedentul de peste 60% din PIB – o cerință mult prea ambițioasă pentru țările cu datorii mari.

„Regulile trebuie să fie clare și trebuie să poată fi aplicate, ceea ce înseamnă că trebuie să fie realiste”, a declarat ministrul ceh de finanțe Zbynek Stanjura, care a găzduit reuniunea. „Așadar, indiferent de modificările pe care le facem, trebuie să stabilim ce este realist.”

Într-un semn de apropiere față de Germania și unele țări din nordul UE, Comisia va propune o aplicare mai fermă a normelor în caz de nerespectare, a declarat Dombrovskis, întrucât practica din trecut a arătat că respectarea normelor nu este o prioritate pentru unii.

De asemenea, Comisia va propune simplificarea normelor prin concentrarea pe un singur indicator observabil, cum ar fi indicatorul de referință al cheltuielilor, a mai spus Dombrovskis.

Criteriul de referință pentru cheltuieli este o regulă care permite guvernelor să crească cheltuielile în fiecare an cu rata de creștere potențială a economiei – rata la care o economie crește fără a genera inflație excesivă.

În acest fel, atunci când economia crește mai repede decât potențialul și se supraîncălzește, scăderea cheltuielilor ajută la răcirea acesteia. Atunci când economia crește sub potențial, cheltuielile publice mai mari o ajută să recupereze.