Sursa foto: Greenpeace, Facebook
Un grup de şapte activişti Greenpeace au format o blocadă în faţa Ministerului Energiei, afişând bannere cu mesajele “Oamenii au viitor, cărbunele nu” şi “Energie regenerabilă, nu cărbune”, scrie Agerpres. Activiştii de mediu ai Greenpeace România solicită Ministerului Energiei să accelereze tranziţia energetică verde în ţara noastră şi, în acelaşi timp, să nu mai acorde, ilegal, sume generoase din bani publici subvenţionării cărbunelui.
“Mesajele sunt adresate Ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi decidenţilor din instituţie, care refuză să accelereze tranziţia energetică verde în România, acordând în acelaşi timp, ilegal, sume generoase din bani publici subvenţionării cărbunelui […] Arderea cărbunelui pentru producerea energiei electrice generează, la nivel mondial, cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră. Acestea cauzează încălzirea globală şi accentuează efectele schimbărilor climatice, pe care le resimţim cu toţii: secetă, furtuni, inundaţii, temperaturi anormale, distrugeri ale biodiversităţii. Cărbunele e şi o problemă pentru sănătate: aproximativ 20.000 de decese premature şi 10.000 de cazuri de bronşită cronică sunt cauzate anual în Europa de aerul toxic generat de arderea cărbunelui”, notează activiştii, care menţionează, totodată, că valoarea costurilor de sănătate, cauzate de arderea cu cărbune, se ridică la aproximativ 60 de miliarde de euro, anual.
În viziunea organizaţiei non-guvernamentale, planurile de eliminare a cărbunelui trebuie să conţină măsuri care să susţină sistemul energetic naţional şi care să asigure locuri de muncă alternative decente pentru oamenii care lucrează acum în industria mineritului.
“România se numără printre ultimele ţări din Europa care nu au anunţat o dată clară pentru renunţarea la cărbune, nu are un plan realist pentru eliminarea acestui combustibil fosil din mixul energetic naţional şi nici pentru înlocuirea acestuia cu noi capacităţi de energie regenerabilă. De asemenea, România este una dintre ţările U.E. cele mai afectate de schimbările climatice. Avertizările meteorologice cod roşu cresc exponenţial de la an la an în România şi vizează valuri de căldură, inundaţii, averse, intensificări ale vântului, temperaturi extreme etc. Tocmai acest lucru a fost ignorat de Guvernul României care, pe 31 martie, a decis să acorde ilegal Complexului Energetic Oltenia un grant de 241,4 milioane euro pentru plata certificatelor de emisii”, atenţionează reprezentanţii organizaţiei de mediu.
Responsabilul de campanii al Greenpeace România, Vlad Cătună, susţine că “ministrul Energiei se încăpăţânează să rămână ancorat în trecut”.
“Am venit aici să îi transmitem foarte clar domnului Virgil Popescu că nu vrem ca România să fie codaşă la capitolul tranziţie energetică. Cerem ca energia regenerabilă să fie prioritizată în faţa arderii combustibililor fosili. Este inadmisibil că Guvernul României alocă de ani de zile sute de milioane de euro din buzunarele românilor pentru o industrie murdară, care ne omoară cu zile şi care ne-a dus pe marginea prăpastiei. Banii ar trebui să meargă pentru o dezvoltare sustenabilă a regiunilor miniere, cu focus pe alternative economice, energie verde, eficienţă energetică. Iar Ministerul Energiei şi Guvernul să sprijine judeţele Gorj şi Hunedoara să acceseze bani europeni pentru a crea noi locuri de muncă”, afirmă Cătună.
Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pe segmentul energie regenerabilă şi eficienţă energetică, componenta 6 a Pilonului I Tranziţie verde, se are în vedere, printre altele, decarbonarea producţiei de energie electrică, prin restructurarea marilor producători de energie care folosesc combustibilii solizi fosili (CEO/CEH). Documentul prevede, printre altele, actualizarea legislaţiei primare şi secundare pentru a include noile şi viitoarele Directive şi Regulamente ale UE (Regulamentul UE 943/2019 si Directiva UE 944/2019, Pachetul Fit for 55%) precum şi actualizarea PNIESC conform recomandărilor Comisiei Europene şi creşterea ţintei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, la 55%. Bugetul iniţial de negociere al componentei “Energie regenerabilă şi eficienţă energetică” este de 1,3 miliarde de euro.