Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Noua lege a pensiilor din România sporește riscurile fiscale deja ridicate ale țării și adaugă presiune asupra ratingului de credit suveran al României, care se află în prezent la cel mai scăzut nivel recomandat investițiilor, cu perspectivă stabilă, au declarat analiștii de la Moody’s Investors Service și Fitch Ratings, scrie Bloomberg.
Proiectul de lege, care a fost aprobat de Parlamentul de la București luni seara târziu și mai trebuie semnat de președintele Klaus Iohannis, include două majorări de pensii anul viitor și are un impact bugetar estimat la 0,6% din produsul intern brut în 2024, potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Pentru 2025, impactul este mai mare, de 1,7% din PIB, ceea ce se adaugă la „deficitul fiscal deja ridicat al României, un credit negativ”, potrivit analistului senior al Moody’s, Petter Bryman.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Măsurile ar avea un impact negativ asupra „indicatorilor de suportabilitate a datoriei până la sfârșitul anilor 2020, slăbind puterea fiscală a României în anii următori”, a spus Bryman într-un raport trimis Bloomberg.
România s-a luptat să mențină deficitul bugetar din acest an la aproximativ 5,5% din producție, după ce ținta inițială de 4,4% s-a dovedit nerealistă în contextul creșterii mai lente a veniturilor și al creșterii cheltuielilor.
Guvernul a aprobat deja trei pachete de reduceri de cheltuieli în acest an și se bazează pe o reprimare a evaziunii fiscale și pe digitalizarea agenției fiscale pentru a îmbunătăți colectarea. Veniturile fiscale se află în prezent la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, la doar 27% din PIB.
„În absența unor măsuri compensatorii, relaxarea fiscală neașteptată ar submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul său de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB”, a declarat analistul Fitch Gergely Kiss, răspunzând prin e-mail la întrebările Bloomberg. „O pierdere a credibilității și deficite fiscale mai persistente și mai mari, așa cum s-a văzut deja în 2023, pot duce la o traiectorie mai nefavorabilă a datoriei. Acest lucru ar putea fi negativ pentru rating”.
Națiunea se află sub incidența procedurii de deficit excesiv a UE încă dinainte de pandemie – iar noua lege a pensiilor ar putea menține deficitul la aproximativ 6% din PIB în 2024 și 2025, potrivit lui Bryman.
Se așteaptă ca presiunea fiscală să crească și mai mult anul viitor, în condițiile în care națiunea balcanică este programată să organizeze patru runde de alegeri, inclusiv scrutine parlamentare și prezidențiale.
Acest lucru face „mai puțin probabil ca guvernul să fie capabil să crească taxele sau să reducă cheltuielile dincolo de ceea ce este deja planificat în anul următor pentru a finanța creșterea pensiilor”, a spus Bryman.
S&P: Legea pensiilor din România poate deraia consolidarea fiscală
Propunerea de lege a pensiilor din România ar putea implica o abatere semnificativă de la actuala traiectorie de consolidare fiscală pentru o țară care se confruntă cu unele dintre cele mai dificile date demografice dintre toate statele suverane cotate, arată S&P Global Ratings într-un comunicat.
Estimă că, în lipsa unor măsuri de atenuare, deficitele administrației publice ar rămâne peste 5% din PIB în medie în următorii ani. Acest lucru ar plasa datoria ca pondere în PIB pe o traiectorie ascendentă fermă, ceea ce ar putea submina ipotezele de bază ale S&P în materie fiscală și de rating. Agenția notează că legea pensiilor ar putea, de asemenea, să întârzie plata părții rămase din fondurile UE din cadrul Facilității de redresare și de reziliență.