Foto Pexels/ Pok Rie
Neptun Deep, conducta Tuzla-Podişor, hidrocentrala prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, centrala de la Iernut, centrala de la Cernavodă şi reactoarele modulare mici se numără printre proiectele importante de la Ministerul Energiei din acest an, arată o analiză Agerpres.
Totodată, o atenţie deosebită a fost acordată şi energiei regenerabile, pe lângă numeroase proiecte în domeniu, un obiectiv important fiind aprobarea Legii offshore wind.
“Principalele promisiuni îndeplinite sunt adoptarea proiectului Legii eolian offshore în Guvern, atragerea de investiţii pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, recuperarea tuturor restanţelor din PNRR. Totodată, am accelerat investiţiile din fonduri europene, semnând contracte pentru proiecte în valoare de aproape 10 miliarde de euro (producţie solar şi eolian, producţie pe bază de gaz în centrale moderne de cogenerare), am relansat proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, proiectul meu de suflet, şi ţin la turaţie maximă programul civil nuclear românesc. Am repornit şi şantierul de la Iernut, cu şanse de punere în funcţiune în decembrie 2024”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Planul de dezvoltare a zăcămintelor din Neptun Deep, aprobat în iunie; peste 80% din acordurile de execuţie necesare livrării proiectului au fost atribuite până în decembrie. Directorul general al OMV Petrom, Cristina Verchere, anunţa, în februarie, că decizia finală de investiţie privind proiectul Neptun Deep va fi luată la mijlocul lui 2023.
Pe final de an, pe 12 decembrie, OMV Petrom a anunţat că face în continuare progrese semnificative în implementarea proiectului Neptun Deep, peste 80% din acordurile de execuţie necesare livrării proiectului fiind atribuite. Astfel, compania a semnat un acord cu o valoare estimată de 325 de milioane de euro pentru platforma de foraj semi-submersibilă Transocean Barents, pentru o perioadă minimă de un an şi jumătate. În plus, a fost semnat un contract de aproximativ 140 de milioane de euro cu Halliburton România pentru servicii integrate de foraj. Acestea se adaugă contractului de 1,6 miliarde de euro anunţat anterior cu Saipem pentru instalaţiile offshore, precum şi altor contracte mai mici.
- Gazoductul Tuzla-Podişor, element esenţial pentru transportul gazelor din Neptun Deep; contractul de execuţie, semnat în iunie
Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu anunţa în martie că un nou pas important pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, din Marea Neagră, a fost făcut odată cu semnarea declaraţiei ceremoniale de către Transgaz, OMV Petrom şi Romgaz privind încheierea contractelor de transport al gazelor naturale.
În 16 iunie, Transgaz a semnat contractul de execuţie a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi, din Turcia. Proiectul, în valoare de aproximativ 500 milioane euro, constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA, asigurându-se astfel posibilitatea transportului gazelor naturale prin interconectările existente.
- Proiectul centralei Romgaz de la Iernut, reluat
Consiliul de Administraţie al Romgaz a aprobat, la sfârşitul lunii martie, finalizarea procedurii de achiziţie pe contractul nou de lucrări pentru construcţia centralei de la Iernut.
- Tarniţa-Lăpuşteşti
Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a iniţiat, în iulie, procesul de consultare a pieţei în legătură cu proiectul Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, proces programat a se derula până pe 8 august. În noiembrie, Burduja anunţa că două dintre cele mai mari companii din domeniu din lume, EDF din Franţa şi Itochu din Japonia, şi-au manifestat interesul faţă de proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti şi au venit proactiv către minister să-şi pună la dispoziţie toate resursele şi expertiza.
- Finanţări pentru reactoarele modulare mici şi unităţile de la Cernavodă
Americanii de la NuScale Power şi compania românească RoPower Nuclear (RoPower), deţinută în cote egale de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, au anunţat la începutul lunii ianuarie semnarea contractului pentru lucrările de Front-End Engineering and Design (FEED), ce marchează un pas important spre implementarea unei centrale electrice NuScale VOYGR cu reactoare modulare mici (SMR) în România. Potrivit unui comunicat de presă al producătorului de energie nucleară din România, contractul a fost parafat în data de 28 decembrie 2022, iar lucrările FEED pe care le va demara NuScale vor defini caracteristicile principalele şi specifice de amplasament pentru o centrală VOYGR-6 SMR care ar putea fi dezvoltată pe amplasamentul centralei electrice Doiceşti.
În noiembrie au apărut însă la orizont semne de întrebare legate de tehnologia SMR, după ce Asociaţia Municipală a Sistemelor de Producere a Energiei din Utah (UAMPS) şi NuScale Power Corporation (NuScale) au anunţat că au convenit de comun acord să renunţe, din motive comerciale, la proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni.
În acest context, Ministerul Energiei menţiona, într-un comunicat, că România îşi menţine încrederea în tehnologiile SMR, implementarea cu succes în ţara noastră a acestora fiind importantă pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR.
În ceea ce priveşte Centrala de la Cernavodă, în martie, Nuclearelectrica a selectat compania Candu Energy Inc., membră a Grupului SNC-Lavalin, pentru a efectua lucrări suplimentare de pre-proiect pentru reactorul CANDU al Unităţii 1 de la Cernavodă, înainte de prelungirea duratei de viaţă a acestuia. În cadrul acordului pe doi ani, în valoare de aproximativ 65 de milioane de dolari, SNC-Lavalin va efectua servicii de inginerie de lungă durată şi de inginerie front-end, în vederea pregătirii viitorului proiect de retehnologizare a Unităţii 1 CNE Cernavodă. Retehnologizarea va prelungi durata de funcţionare a reactorului Unităţii 1 cu încă 30 de ani, până în anul 2060.
În noiembrie, Nuclearelectrica, împreună cu Candu Energy Inc. (CEI), o filială a SNC-Lavalin Group Inc. care îşi desfăşoară activitatea sub numele de AtkinsRealis, şi Canadian Commercial Corporation (CCC), o corporaţie federală de stat, au semnat un contract în valoare de 781 milioane dolari canadieni, având ca obiect furnizarea de scule şi componente ale reactorului, precum şi servicii de inginerie şi tehnologie, pentru prelungirea duratei de viaţă a Unităţii 1 CNE Cernavodă.
Pe de altă parte, în martie, a fost adoptată Legea privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă. Ulterior, proiectul a fost aprobat de Parlament şi promulgat de preşedintele Klaus Iohannis.
Acordul de sprijin privind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă, dintre Guvernul României şi Nuclearelectrica, a fost semnat în iunie, documentul parafând modalităţile efective de cooperare, prin stabilirea unor angajamente şi obligaţii ale statului român referitoare la asigurarea măsurilor necesare în ceea ce priveşte finanţarea proiectului, implementarea şi adoptarea măsurilor de sprijin, inclusiv măsuri de ordin legislativ.
La începutul toamnei, Ministerul Energiei anunţa că Guvernul Canadei intenţionează să pună la dispoziţie 3 miliarde de dolari canadieni pentru finanţarea noilor reactoare nucleare CANDU ale centralei de la Cernavodă. În aceeaşi lună, Exim SUA a aprobat o finanţare de 57 de milioane de dolari pentru studii de inginerie şi fezabilitate pentru pregătirea construcţiei unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Pas important în direcţia promovării energiei regenerabile, prin aprobarea proiectului Legii privind energia eoliană offshore
Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu a solicitat în ianuarie, cu ocazia ceremoniei de deschidere a celei de-a XIII-a sesiuni a Adunării Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, ca România să fie admisă ca membru în Global Offshore Wind Alliance (GOWA), “pentru a profita din plin de toate oportunităţile”. Alianţa, iniţiată de Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), Danemarca şi Consiliul Global pentru Energie Eoliană, reuneşte guverne, sectorul privat, organizaţii internaţionale şi alte părţi interesate pentru a accelera implementarea energiei eoliene offshore.
Ulterior, în martie, el a declarat că Executivul lucrează, împreună cu Banca Mondială, la un proiect de Lege offshore wind, care va fi trimis în Parlament. Proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei a fost lansat în iulie, în consultare, de ministerul de resort, iar în august a fost organizată o dezbatere publică pe marginea sa.
Proiectul de Lege a fost aprobat de Guvern în 21 decembrie şi trimis spre adoptare Parlamentului. Conform proiectului aprobat în Guvern, pentru operaţionalizarea investiţiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune şi activităţile de explorare, construcţie a centralelor electrice eoliene offshore şi exploatare a acestora. Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ţinând cont de: potenţialul eolian al acestora, posibilităţile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum şi de restricţiile impuse de Planul de amenajare a spaţiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversităţii şi mediului înconjurător.
În baza studiului, până la data de 30 iunie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore şi actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând ca Ministerul Energiei să iniţieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune.
Ministrul Energiei, Sebastian Buduja, a afirmat că Legea pentru eolienele offshore ar putea intra în vigoare în martie anul viitor şi, potrivit calendarului, în 2032 va fi produs primul megawatt din Marea Neagră în acest sistem.
Analiza integrală AICI