Foto: David Izquierdo/ Dreamstime.com
Inflația ridicată determină revenirea unei măsuri controversate care, potrivit retailerilor, îi obligă să vândă în pierdere, arată o analiză publicată de Financial Times.
Comercianții cu amănuntul și guvernele din Europa se află în cea mai aprigă luptă din ultimii 50 de ani pe tema costurilor alimentelor, iar factorii de decizie politică recurg la controlul prețurilor pentru a face față celei mai grave crize a costului vieții din ultima generație.
În ciuda scăderii prețurilor la energie, care a atenuat presiunile generale asupra prețurilor, creșterea costului alimentelor a continuat să crească vertiginos, ceea ce a determinat politicienii să intervină pe piață în mod tot mai neconvențional, încercând să calmeze furia populației.
Scumpirea alimentelor, peste rata inflației
Potrivit Eurostat, prețurile alimentelor în UE au crescut cu 16,6% în anul care s-a încheiat în aprilie, cu mult peste rata inflației de 8,1%. Unele dintre cele mai mari creșteri au fost înregistrate la costul alimentelor de bază, costul ouălor crescând cu 22,7% în această perioadă, al laptelui integral cu 25%, iar al zahărului cu 54,9%.
“Nu am mai avut un control al prețurilor într-un model general în lumea occidentală din anii 1970”, a declarat Lars Jonung, un economist suedez și expert în ceea ce privește aceste plafoane controversate.
Statele din Europa Centrală și de Est cele mai afectate de creșterea prețurilor, cum ar fi Ungaria și Croația, au luat măsuri de plafonare a costului produselor de bază pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, care tind să cheltuiască o mai mare parte din venituri pe alimente.
Nora(32 de ani), mamă a trei copii în Budapesta, a declarat că este “frumos” că după impunerea controlului prețurilor unele produse precum laptele integral sunt mai ieftine. Dar ea a remarcat că supermarketurile au început să limiteze achizițiile, ceea ce înseamnă că a trebuit să viziteze mai multe magazine sau să meargă la cumpărături în fiecare zi pentru a profita de acest lucru.
Grecia a adoptat o abordare alternativă pentru a limita prețurile prin plafonarea marjelor de profit ale comercianților cu amănuntul la alimente și alte produse de bază.
În economiile mai bogate, Franța a negociat un acord mai flexibil cu supermarketurile pentru a oferi o selecție de articole la cel mai mic preț posibil. Spania este una dintre cele câteva țări care au redus taxa pe valoarea adăugată la alimente. Altele, cum ar fi Italia, sunt supuse unor presiuni pentru a plafona costul produselor alimentare îndrăgite, cum ar fi pastele.
Presiunea exercitată asupra comercianților cu amănuntul pentru a se limita la creșterile de prețuri a fost exacerbată de o scădere bruscă a costului produselor agricole de bază în ultimul an. Indicele prețurilor la alimente al ONU a fost cu 19,7% mai mic în aprilie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
“În timp ce unele creșteri de prețuri pot fi justificate, există o suspiciune tot mai mare că altele sunt doar scuze oportuniste ale întreprinderilor pentru a umfla prețurile”, a declarat Monique Goyens, director general al Bureau Européen des Unions de Consommateurs, care reprezintă 46 de organizații de consumatori de pe întreg continentul, care a făcut apel la guverne să “adopte măsuri ferme pentru a proteja consumatorii împotriva spiralei prețurilor”.
Organizația belgiană de protecție a consumatorilor Test Achats a solicitat o măsură similară cu propunerea inițială a Franței privind coșul antiinflație, care era mai dură decât cea pe care Parisul a reușit să o pună în aplicare. De asemenea, AK, organul Camerei Muncii din Austria, a cerut “reglementarea prețurilor” la alimente.
Comercianții spun că vând în pierdere
Cu toate acestea, comercianții cu amănuntul spun că nu sunt vinovați și că, departe de a practica prețuri exorbitante, sunt nevoiți să suporte impactul produselor plafonate.
Kodály Delikatessen, un mic supermarket din Pécs, în sudul Ungariei, a grupat produsele plafonate sub un afiș care îi avertizează pe clienți să nu cumpere “produse ale dictaturii”, spunând că prețul cu ridicata al anumitor produse a fost mai mare decât prețul cu amănuntul plafonat. Delikatessen a adăugat: “Regulamentul ne obligă să vindem în pierdere!”
Marile întreprinderi care operează în Ungaria – cum ar fi Lidl, Spar și retailerul francez Auchan – au susținut același lucru.
“Dacă vă procurați zahăr, plătiți 500 de forinți (1,35 euro) pe kilogram și trebuie să îl vindeți cu 300 de forinți (0,85 euro)”, a declarat un reprezentant al unui retailer internațional.
“Obții o marjă negativă pentru fiecare unitate vândută, ceea ce este complet absurd într-un sector precum cel al comerțului cu amănuntul, care se caracterizează prin volume mari și marje scăzute.”
Soluțiile, criticate de specialiști
Deși măsurile au reușit să țină sub control costul produselor de bază, economiștii consideră că acestea reprezintă o soluție slabă pentru prețurile ridicate ale alimentelor.
Un raport al Băncii Mondiale a cerut joi guvernelor europene să ofere mai multe “intervenții politice specifice și plase de siguranță socială” pentru a-i sprijini pe cei care suferă din cauza crizei costului vieții. Cu toate acestea, BM a subliniat faptul că controlul prețurilor și subvențiile sunt “suboptime, deoarece denaturează semnalele de preț pentru consumatori și producători”.
Guvernatorul băncii centrale a Ungariei, György Matolcsy, a mers mai departe în cadrul unei audieri parlamentare din decembrie. “Nu puteți câștiga această bătălie cu instrumente vechi”, a spus el. “Plafoanele de preț și toate ideile similare s-au dovedit deja ineficiente în timpul socialismului.”
“Puteți plafona un tip de lapte, dar coșul inflației conține zeci de tipuri”, a declarat Péter Virovácz, analist la ING Bank.
Dar luptele cu care se confruntă cumpărătorii afectați de creșterea vertiginoasă a costului cumpărăturilor săptămânale îi fac pe economiști să se teamă că politicienii vor continua să recurgă la plafonarea prețurilor, indiferent de eficiența lor.
“Ca instrument de reducere a inflației, controlul prețurilor nu funcționează”, a declarat Jonung. “Dar ele creează dependență și este dificil să renunți la acest obicei.”
Cum eșuează intervențiile guvernelor
Încercările guvernelor de a interveni în piață în ultimii ani au avut efecte negative. În toamna anului trecut, de exemplu, Guvernul de la București a decis plafonarea prețului lemnelor de foc la 400 de lei/mc. Decizia fost intens criticată de cei din industrie, de organizațiile de mediu și de marile magazine. În mai puțin de o lună de la adoptare, lemnul de foc dispăruse de pe piață în urma plafonării, iar premierul Nicolae Ciucă anunța că se va renunța la această măsură.
„La Ministerul Mediului s-a făcut o analiză cât costă un metru cub de lemne, la Romsilva şi preţul mediu pe care ni l-au comunicat în analiza făcută înainte de a lua decizia s-a menţionat 200 de lei pe mc, la lemn, şi am considerat că 400 de lei asigură oarecum celelalte costuri care intră în întreg procesul de asigurare a lemnelor de foc”, a spus şeful Executivului la începutului lui noiembrie 2022. Premierul a precizat că se vor lua măsuri de corectare. „Se dovedeşte că nu este tocmai conform cu realitatea, de aceea vom lua măsuri de corectare. Avem puterea să recunoaştem acolo unde greşim şi să luăm măsuri în consecinţă”, a spus premierul.
De altfel, o anchetă a WWF România arătase că transporturile ilegale de lemn deveniseră o normalitate la nici 20 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței care plafonează prețul lemnului de foc la 400 lei/mc. Timp de 7 zile, cei la WWF România au monitorizat video toate transporturile de lemn care ieșeau din pădure în diferite locații din județele Brașov și Sibiu, iar concluzia lor este că peste 40% dintre transporturi sunt ilegale.
Iar de la 1 mai a intrat în vigoare un acord voluntar de reducere a prețului laptelui de consum, la care participă aproape 80% la sută dintre procesatori. Inițiativa a fost criticată și de oamenii din piața laptelui, iar patronatele au spus că prețul la raft e politica fiecărui comerciant și nu este nevoie de intervenția statului.
Asociaţia Forţa Fermierilor susţine că procesatorii şi retailerii vor să arunce scăderea de preţ a laptelui la raft pe umerii crescătorilor de vaci, menţionând că mecanismul de reducere a preţului este şi prost gândit, şi prost aplicat, potrivit unui comunicat de presă.
Budapesta a plafonat prețul carburanților, prețurile au explodat după eliminarea plafonului
Guvernul lui Viktor Orban a luat mai multe măsuri de plafonare. A fost vorba, printre altele, de combustibili, alimente de bază și dobânzile ipotecare. În cazul carburanților, decizia plafonării a fost luată în noiembrie 2021 și abandonată un an mai târziu, la începutul lui decembrie 2022, din cauza penuriei de carburanți de pe piață.
Iar după eliminarea plafonării, carburanții din Ungaria au ajuns să coste mai mult decât în țările vecine. În ianuarie, la o lună după renunțarea la prețul plafonat impuse guvern, în România, șoferii care treceau granița economiseau 100 forinți (1,24 lei) pe litru la benzină și 110 forinți (1,36 lei) pe litru la motorină.