ANALYSIS Romania’s public debt has doubled compared to 2015. What happens when debt exceeds the 50% of GDP threshold / How does Romania’s debt compare with that of EU countries

Romania’s public debt has crossed the threshold of 500 billion lei this year, amid increases in pension and salary expenditures in recent years, aggravated by pandemic costs in the last year. Therefore, Romania’s public debt will most likely exceed the key threshold of 50% of Gross Domestic Product (GDP) in July, according to Economedia calculations, which forces the Government to take a series of corrective measures. However, Romania still has one of the lowest public debts as a percentage of GDP among EU countries.

The PSD President Marcel Ciolacu declared on Monday evening that Romania “exceeded the degree of indebtedness of 50%” and that “the law requires that at this level everything is to be frozen”, he calling this situation “a widespread robbery”.

However, data analyzed by Economedia show that public debt has steadily increased in the recent years, even in 2017-2019, when the PSD was in power. Thus, Romania’s public debt has almost doubled in the last five and a half years, from 269 billion lei at the end of 2015, to 527.49 billion lei at the end of May 2021.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Romania’s debt has increased rapidly in recent years, in the context of growing deficits, amid continued increases in wages and pensions. These increases could not be sustained by increases in income, so loans were needed to pay them off. The Fiscal Council drew attention at the beginning of the year that the share of expenditures on salaries, pensions and social assistance reached 94.3% of the state budget revenues.

As a percentage of the Gross Domestic Product, indeed, the public debt decreased in 2017 and 2018, when the Romanian economy registered strong growth, of 7% and 4%, respectively, an the debt was reported against an ever larger GDP.

In contrast, public debt as a percentage of GDP grew the most rapidly last year, when it jumped to 47.3% of GDP from 35.3% of GDP in 2019. This sharp rise came amid the pandemic, when the Romanian economy contracted and the deficit reached a record level of over 9% of GDP, caused by expenditures to support the economy and the purchase of health and safety products.

In this context, Romania’s debt is getting closer to exceeding the key threshold of 50% of the Gross Domestic Product. Specifically, in April, public debt was at 49.9% of GDP and fell slightly to 49.7% of GDP in May.

Taking into account that in June the state borrowed about 4 billion lei, but repaid over 10.3 billion lei from a matured loan, the public debt will decrease this month to 49% of GDP, according to Economedia calculations, based on data on due payments published by profit.ro. It should be noted that this is a calculation that does not take into account smaller loans, such as those from the population or other overdue payments, such as those to international banks (EBRD, EIB, etc.).

However, Economedia’s calculations show that public debt could exceed the 50% of GDP threshold in July. This is because in July the state has to repay debts that are coming to maturity of only 618 million lei, which would decrease only a little the burden of debt. Instead, the Ministry of Finance has already borrowed 3.5 billion euros from foreign markets in July, i.e. over 17 billion lei. Therefore, the public debt could reach over 537 billion lei in July, or about 51% of GDP. Again, this is a rough calculation and does not take into account other payments or loans. The Ministry of Finance could also borrow money from the local market as well.

The government estimates, in the convergence program, that public debt will be 50.8% of GDP by the end of 2021, gradually increasing to 52.9% in 2022, to 53.3% in 2023, and then to pass, on a declining trajectory, to 52.4% of GDP in 2024.

What happens if the public debt exceeds the threshold of 50% of GDP

The Law on Fiscal-Budgetary Responsibility establishes a series of thresholds for public debt, which, if exceeded, come with a series of measures to be implemented by the Government, as follows:

• if the public debt exceeds 45% of the gross domestic product, but is below 50% of the gross domestic product: the Ministry of Public Finance presents to the Government a report on the justification of the debt increase and presents proposals for maintaining this indicator at a sustainable level
• if the public debt exceeds 50% of gross domestic product but is below 55% of gross domestic product:

1. The government presents to the public and implements as soon as possible a program to reduce the share of public debt to the gross domestic product;
2. The program shall include, but is not limited to, measures to freeze total public sector wage expenditure;

• if the public debt exceeds 55% of gross domestic product but is below 60% of gross domestic product:

1. All necessary measures shall be taken if the public debt exceeds 50% of gross domestic product;
2. The government is initiating measures to freeze total social assistance spending in the public system;

• if the public debt exceeds 60% of gross domestic product:

1. The measures provided for if the public debt exceeds 55% of gross domestic product apply ;
2. In addition to that, the government initiates and implements a public debt reduction program, as follows: public debt will be reduced by an average rate of 5% per year;

The governor of the Romanian Central Bank (BNR), Mugur Isărescu, recently said that he is not worried that the public debt has exceeded 50% of the Gross Domestic Product, because this has happened everywhere as a result of the pandemic. He specified that up to 60% he does not see major problems for Romania. “And the public debt should not exceed 60%, it would be better to stay below 55% and then decrease slightly,” he said.

Public debts of EU countries

Romania is not the only country for which the public debt / GDP ratio increased sharply last year, this phenomenon being encountered throughout the European Union and the euro area. In the EU, the public debt ratio increased from 77.5% of GDP at the end of 2019 to 90.7% at the end of 2020, while in the euro area it increased from 83.9% to 98.0%. Both areas recorded the strongest year-over-year increases in debt, as well as the highest level recorded, taking into account all available data.

A total of fourteen EU Member States reported a debt ratio of over 60% of GDP at the end of 2020: the highest was recorded by Greece (205.6%), followed by Italy (155.8%). ), Portugal (133.6%), Spain (120.0%), Cyprus (118.2%), France (115.7%) and Belgium (114.1%).

However, Romania ranks eighth in the top countries with the lowest public debt-to-GDP ratio.

The lowest ratios between public debt and GDP were recorded in Estonia (18.2%), Luxembourg (24.9%), Bulgaria (25.0%), the Czech Republic (38.1%), Sweden (39, 9%), Denmark (42.2%) and Latvia (43.5%).

At the end of 2020, public debt / GDP rates increased for all EU Member States compared to the end of 2019. The largest increases in debt to GDP were observed in Greece (25.1 percentage points), Spain (24, 5 percentage points), Cyprus (24.2 percentage points), Italy (21.2 percentage points) and France (18.1 percentage points). The lowest increases in debt / GDP rates were observed in Ireland (2.2 percentage points), Luxembourg (2.8 percentage points), as well as Bulgaria and Sweden (both 4.8 percentage points).

Translated from Romanian by Service For Life S.R.L.