BNR: Economia românească este expusă riscurilor schimbărilor climatice. Aproape 40% din valoarea valoarea adăugată este produsă de firme din sectoare carbon-intensive

Atât economia românească cât și instituțiile de credit sunt expuse riscurilor schimbărilor climatice. În economie, aproape 40 la sută din valoarea adăugată este produsă de firme din sectoare carbon-intensive, iar în bilanțul băncilor aproape 70 la sută din creditarea către companii este către firme din sectoarele carbon-intensive, arată un raport publicat miercuri de Banca Națională a României (BNR).

Mai mult, potrivit BNR, riscul fizic se manifestă tot mai accentuat și deja generează pierderi pentru bănci. Un bun exemplu sunt dificultățile în rambursarea creditelor înregistrate de fermierii afectați de secetă anul trecut. În plus, companiile din agricultură care operează în zone caracterizate prin risc mare de inundații reprezintă 4 la sută din creditele acordate de bănci firmelor, la decembrie 2020.

„Aceste consecințe importante ale schimbărilor climatice asupra economiei și sistemului financiar este posibil să nu fie conștientizate la nivelul societății. Autoritățile ar trebui să crească gradul de conștientizare în societate cu privire la schimbările care urmează să se producă și să se pregătească ele însele pentru a avea instrumentar pentru cuantificarea acestor consecințe. La rândul său, BNR poate juca un rol important pentru conștientizarea riscurilor la nivelul sectorului bancar”, arată raportul Băncii Naționale.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Finanțare verde modestă

Finanțarea verde este în prezent modestă în bilanțurile băncilor, iar cererea potențială poate fi semnificativă, arată BNR. Conform ultimului studiu al BEI pe acest subiect, ponderea firmelor din România care consideră accesul la finanțare ca fiind un obstacol în realizarea de investiții verzi este dublă față de media UE (decembrie 2020). Estimările preliminare ale grupului de lucru al Consiliului Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM) arată că în bilanțul băncilor din România volumul portofoliului de credite verzi este de aproape 4,4 miliarde lei, respectiv 3,5 la sută din totalul creditelor acordate firmelor (în decembrie 2020).

Pe de altă parte, la o contabilizare sumară a proiectelor de investiții verzi ale autorităților realizată în cadrul aceluiași grup de lucru CNSM s-au obținut câteva zeci de miliarde de euro. Majoritatea acestor bunuri și servicii nu se produc în țară. Ca urmare, există riscul ca autoritățile centrale și locale, precum și jucătorii privați, să se împrumute semnificativ pentru finanțarea respectivelor proiecte, iar aceste fonduri să dea de lucru economiilor altor țări unde se fabrică asemenea bunuri.

România are potențial pentru a atrage investiții străine verzi

Potrivit BNR, România se poate poziționa pe o nișă care să atragă ISD legate de investiții verzi: a înregistrat cea mai mare reducere de emisii de gaze de seră în ultimii 30 de ani din regiune și comparativ cu media UE27, și-a propus cele mai ambițioase planuri legate de ponderea energiei regenerabile în totalul surselor de energie etc.

BNR recomandă ca autoritățile să elaboreze planuri pentru relocarea în România a unora din lanțurile valorice legate de producerea investițiile verzi, în funcție de punctele forte ale economiei locale. De asemenea, autoritățile ar trebui să identifice firmele cu capital autohton care au demonstrat că sunt performante în a produce asemenea bunuri și să le promoveze (prin ambasadele României din străinătate, prin sprijinirea participării la târguri, prin punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin cum ar fi garanții, ajutoare de stat, acces la fonduri europene etc.). Nu în ultimul rând, din discuțiile cu mediul privat (atât firme, cât și bănci) a rezultat că în multe perioade cadrul legislativ privind investițiile verzi a fost foarte volatil, cu schimbări care nu aveau sens nici tehnic (inginerește), nici economic. Experiența românească care promova energia regenerabilă este un foarte bun exemplu. Soluția este ca autoritățile să asigure un cadru stabil și predictibil privind stimularea investițiilor în schimbări climatice, fundamentate prin studii de impact și proiectele discutate cu toate părțile interesate în avans. Ca imagine de ansamblu, concentrarea autorităților și a sectorului bancar pe domeniul finanțării verzi ar putea sprijini schimbarea structurală a economiei către una generatoare de valoare adăugată mai ridicată, concomitent cu majorarea nivelului de intermediere financiară furnizat de bănci.

Studiu de caz: agricultura românească, printre fruntașe în emisia de dioxid de carbon

Agricultura din România a rămas în bună parte la nivelul fermelor de subzistență, dependente de evoluțiile climatice, cu productivitate semnificativ sub cea europeană și generatoare de valoare adăugată redusă, arată BNR.

Statisticile europene au identificat agricultura României printre sectoarele fruntașe în emisia de CO2 sau alte gaze de seră.

CNSM recomandă astfel ca Guvernul, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în sumă de minim 9,4 miliarde euro care să implementeze strategia UE de diminuare a riscului climatic („De la Fermă la Furculiță”), în linie și cu obiectivele specifice schimbărilor climatice din viitoarea Politică Agricolă Comună. Este recomandat ca aceste programe să fie dezvoltate astfel încât să faciliteze și finanțarea verde. De altfel, multe țări din regiune (Polonia, Ungaria, Slovenia etc.) au emis deja asemenea obligațiuni verzi, multe emisiuni fiind realizate chiar de guverne.

Tehnologizarea amplă a sectorului agroalimentar este o altă recomandare CNSM. Subiectul, de asemenea, se află în topul agendei europene și fonduri semnificative vor fi alocate în anii următori pentru implementare.

România ar putea beneficia considerabil din această aliniere la prioritățile europene, din cel puțin două motive. În primul rând, România se plasează pe poziții dezavantajoase la nivel european în domeniul inovației (inclusiv în agricultură), astfel că orice progres este binevenit. De exemplu, doar 1 la sută din firmele activând în sectorul agroalimentar folosesc roboți industriali (la cealaltă extremă se află Olanda cu 22 la sută și Suedia cu 31 la sută). În al doilea rând, România are multe puncte forte pentru a trece la utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale în agricultură și industria alimentară: infrastructura de telecomunicații, implicit acces bun la internet, numeroși specialiști IT, atitudine în general favorabilă a firmelor și populației în asimilarea tehnologiilor digitale. De altfel, tehnologiile digitale ar putea compensa o parte din dezavantajul fragmentării pronunțată a terenurilor agricole din România (de departe, cea mai ridicată din UE).

Recomandarea CNSM este ca Guvernul, prin MADR, să dezvolte și să bugeteze cu prioritate programe în sumă de minim 0,5 miliarde euro care să utilizeze potențialul oferit de tehnologiile digitale.