Ce afaceri a avut Silviu Prigoană, unul dintre cei mai bogați români în prima decadă a anilor 2000/ De la frigotehnist care și-a pierdut un picior, la primul privat care a făcut bani din gunoi și până la patron TV care a reconfigurat presa

Ștefan Geambașu nov. 13, 2024 0 comentarii 1865 vizualizări
Silviu Prigoană Silviu Prigoană. Foto: Podcast Nefiltrat/ YouTube

Primul investitor privat care a făcut profit din gunoi, omul care a reconfigurat cum va arăta presa, deputatul care voia cazinouri în Casa Poporului și ani la rândul unul dintre cei mai bogați români, Silviu Prigoană a fost un afacerist care, potrivit propriilor declarații, a fost implicat în 68 de companii și a făcut prima sa avere din speculă, inclusiv înainte de căderea regimului comunist. El a murit marți, 12 noiembrie, la vârsta de 60 de ani, în urma unui presupus infarct miocardic, în Șimon (Bran), aflat la masă la un restaurant. Cu o avere estimată în urmă cu 17 ani la 80 de milioane de dolari, el a fost implicat în mai multe domenii de activitate, inclusiv televiziune, servicii de furnizare TV, tehnică medicală și producție de alcool. Clujeanul a fost acționarul principal al Rosal Grup și a înființat, printre altele, Realitatea TV, Etno TV și Taraf TV. În perioada 2008-2012 a fost deputat de București din partea PDL.

Silviu Prigoană s-a născut la 22 decembrie 1963, la Gherla, judeţul Cluj.

„Primul meu business l-am făcut încă de la grădiniță”

Acesta povestea, într-un interviu din 2007 pentru Libertatea, că „prostea copiii” când la grădiniță le dădea jucării stricate pentru jucării bune.

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu

„Primul meu business l-am facut încă de la grădiniță, când prosteam copiii. Le dădeam jucării stricate pe jucării bune. Primii bani adevărați i-am făcut prin clasa a patra, când mi-am cumpărat un aparat de fotografiat și făceam fotografii. Mă costau 25 de bani materialele și eu luam 3 lei pe o poză”.

„Eu sunt fan Mickey Mouse, Pif sau Popeye, unde personajul principal este cel mai tare. De aici mi se trage mentalitatea de învingător”, mai mărturisea antreprenorul despre anii când era elev.

Prigoană a plecat din localitatea natală la Bucuresti, în 1991.

A urmat cursurile Liceului Industrial „Petru Maior”, din localitatea natală. A ajuns să fie licenţiat în ştiinţe juridice al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Banatului din Timişoara (2011), conform Agerpres.

De la frigotehnist la patron de televiziune

Înainte de 1989 a lucrat ca mecanic maşini-unelte la Combinatul de Utilaj Greu Cluj-Napoca (1982-1983), muncitor necalificat la Combinatul de Industrializare a Lemnului (1985) și ca mecanic maşini şi utilaje la Întreprinderea de Bere şi Spirt Cluj (1985-1990).

Prigoană mai spunea pentru Libertatea că în 1984, la 22 de ani, suferise un accident de muncă în urma căruia a rămas fără un picior. „Lucram la o fabrică din Gherla, eram frigotehnist”. „Într-o zi s-a rupt un grătar și am căzut într-o mașină de tocat, care mi-a tăiat piciorul. După aceea am vrut să mă pensionez pe caz de boală”.

Un accident de muncă l-a dus la înființarea unui centru de protezare

El mai spunea în interviu că după acel accident de muncă a fost operat de 3 ori iar medicii voiau să-i taie piciorul, deoarece „se tot cangrena”.

„Eram doar după vreo doi ani de muncă și voiau să-mi dea o pensie de 500 de lei pe lună. Eu am stat însă trei luni în concediu medical și apoi m-am întors. În cele trei luni am stat internat în spital și am suferit trei operații, pentru că mi se tot cangrena piciorul. Medicii tot trebuiau să-mi taie din el. La cea de-a treia operație am avut parte și de moarte clinică. A durat cam 8 minute, dupa cum mi-a spus medicul anestezist. Mi-au făcut trei anestezii și abia m-au mai resuscitat”, mărturisea acesta.

De altfel, având nevoie de proteză ortopedică, în 1995 a deschis „centrul de protezare de la Cernica, cu intenția să fac proteze pentru mine”. „Investiția de aici m-a costat aproape 1 milion de euro”, a mai povestit Prigoană pentru Libertatea.

Prima avere făcută din speculă: „Am luat un tren de cereale și l-am dus să îl facem alcool”

Deși afaceristul spunea în 2007 că era milionar și înainte de Revoluție, potrivit ziare.com, în 2021 Prigoană a precizat că a făcut speculă, iar alături de un prieten a intrat într-o afacere profitabilă care l-a îmbogățit.

„Primul business pe care l-am făcut eu după Revoluție a fost prelucrarea cerealelor. Eu le transformam în alcool. Deci eu mi-am dat demisia de la fabrica unde lucram, am mers cu Ghiță, prietenul meu, și cumpăram trenuri întregi de cereale din sud, era la liber.

Mergeam și cumpăram de la tot felul de depozite de astea mari de cereale. Le aveau strânse din 89 și în 90, în primăvară, am mers și am cumpărat de la ăia. Noi am mers și am luat un tren de cereale și l-am dus să îl facem alcool. Am făcut contract cu ICS Alimentara să vindem alcoolul la ăia și contract cu fabrica de alcool să ne prelucreze cerealele respective, să le ambaleze la sticle de jumătate.

Atenție mare, nu la litru, și noi îl dădeam la ICS Alimentara la prețul de producție cu ambalaj returnabil. Noi câștigam 4 lei la litru plus lada, milioane de sticle și milioane de navete, genți de bani”, declara Silviu Prigoană la Antena Stars TV.

Asociat și deținător de participații la mai multe firme și televiziuni. „Am început să car gunoi”

Omul de afaceri era constant inclus în trecut în topurile celor mai bogați români. În 2011, clasamentul Forbes România spunea că Prigoană deținea participații de peste un milion de euro la 14 societăți comerciale.

În 1991 a înființat S.C. ROSAL GRUP S.R.L, companie cu activităţi în domeniul serviciilor de salubrizare. Deținea, conform declarației de avere de parlamentar depusă în 2008, 60% din companie, participații pe care le evalua la 46 de milioane de lei.

Pe lângă această ultimă afacere de care al său nume notoriu a fost legat, Prigoană a început să investească masiv în media în 2001, când a înființat Realitatea TV.

„Am început să car gunoi, după care am deschis o mulțime de afaceri colaterale, pentru că piața era goală de servicii. Dacă doreai să-ți faci o carte de vizită, nu aveai unde, așa că a trebuit să-mi deschid o firmă de cărți de vizită.

Dacă doreai să te uiți la un canal de televiziune de știri nu era, așa că a trebuit să deschid o televiziune de știri. Dacă doreai să asculți muzică populară, nu aveai unde, așa că am deschis «Etno TV». Una peste alta, am ajuns să am, până în prezent (2007-n.red.), 68 de companii”, a mai declarat pentru Libertatea.

Afaceristul este văzut și ca omul care a reconfigurat cum va arăta presa, deoarece televiziunea sa transmitea live din foarte multe locații, când aveau loc evenimente de interes. Totodată, jurnaliștii vorbesc despre absența scandalurilor cu influențe politice în Realitatea TV, în vremea aceea.

În 2003 a lansat TV Sport, urmat de Etno TV și Taraf TV. A deținut și 10% din acțiuni din Digital Cable Systems (DCS), care a lansat serviciul direct to home (DTH) Max TV. Prigoană deținea și licențe pentru Meteo TV și Manele TV, precum și Sigma TV, dar și acțiuni la Teleshop 24.

Era coproprietar și la Taifasuri FM, Manele FM, Jazz FM. Mai deținea și revista Taifasuri, firma Rosal Ortopedic și RTL (Romanian Television of America), precum și postul de radio Etno FM. Până în anul 2006 a deținut și revista săptămânală Fanatik, cu profil sportiv.

„Televiziunile am început să le deschid prin 1999, era un mare grup media. (…) Trustul era mult mai mare, cu presa scrisă, erau revistele pentru femei, reviste de sport pentru bărbați, dar la un moment dat, asociații cu care am negociat povestea trustului s-au retras, erau din Elveția”, spunea omul de afaceri în emisiunea „40 de întrebări cu Denise Rifai”.

„Marea șansă în business a fost Revoluția. Asta a fost marele meu noroc și marea mea șansă. Și a lui Ion Țiriac și al tuturor miliardarilor din top 300”, mai declara acesta.

Avere de parlamentar

Ca deputat de București, Prigoană declara în 2008 că deține aproximativ 347.000 de mp de terenuri, terenuri aferente imobilelor și cladiri. De asemenea, avea și împrumuturi la bănci.

Din cele 21 de imobile cel mai valoros se afla în Chicago, cu o valoare de 849.900 de dolari. El mai deținea timbre de 10.000 de euro, colecții muzicale de 100.000 de euro și ceasuri de 50.000 de euro.

La începutul acestei luni, Silviu Prigoană declara că încasa o pensie de 65.000 de lei pe lună, compusă din veniturile bazate pe contributivitate și din pensia specială de fost parlamentar, conform Realitatea.net.

Fostul deputat PDL voia cazinouri în Casa Poporului

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, Prigoană a fost ales deputat de Bucureşti, pe listele Partidului Democrat Liberal (PDL). Din septembrie 2012, a activat ca independent, fără apartenenţă la un grup parlamentar.

În 2012, Silviu Prigoană a candidat la funcţia de primar al Capitalei din partea PDL.

În 2010, când era deputat PDL, Silviu Prigoană declara că, printr-un proiect de lege, dorea mutarea sediului Parlamentului, în varianta unicamerală, din Casa Poporului, în clădirea  Bibliotecii Naționale a României, nefinalizată la acea vreme.

Deși proiectul a fost legat mai mult în spațiul public de crearea unui mall în cadrul Casei Poporului, acesta a negat că ar fi fost vorba de un astfel de proiect.

La începutul anului acesta, el a explicat că dorea un centru internațional de conferințe și discuta la acea vreme să atragă investitori chinezi pentru a deschide cazinouri în clădire.

„Era vorba de mutarea Parlamentului României în actuala Bibliotecă Națională, unde urmau să aibă birouri toți parlamentarii. Erau săli de plen, toată logistica făcută acolo. Casa Poporului trebuia transformată în centru internațional de conferințe…un soi de Las Vegas.

În Las Vegas, numai 9% din cei care ajung acolo joacă la cazinouri. 91% se duc la conferințe internaționale, congrese de toate felurile…de chirurgie…marile expoziții internaționale, de broadcast spre exemplu…de orice sunt la Vegas. Sunt niște săli imense unde au cazare și masă.

Există în Casa Poporului niște săli imense și de la etajul doi în sus se pretează să faci hotel, nimic altceva. Se creau 40.000 de locuri de muncă.

A venit cu private-jet-ul un patron de cazinouri care a făcut și cazinoul de la Macao. S-a uitat pe lângă Casa Poporului și a spus: ce putem noi oferi sunt 10 milioane de dolari pe lună chirie. Asta însemna 120 de milioane pe an, plătirea tuturor cheltuielilor intrau tot în grija lor, inclusiv renovarea internă, fără a se umbla la exterior, decât cu acordul arhitecților.

Am făcut ofertă în sensul ăsta.

În spatele Casei Poporului, unde s-a făcut Catedrala Mântuirii Neamului, terenul pe care l-a dat (n.red. fostul premier Emil) Boc Patriarhiei, cu titlu gratuit, acolo trebuia să fie heliport. De la Băneasa și Otopeni, când veneau magnații cu avionul privat, îi lua cu elicoptere-taxi și îi ducea în spate. De acolo le făcea primirea în interior.

Au lucrat doi ani de zile oameni la studii. (…)

De ce mutam (Parlamentul – n.red.) în Biblioteca Națională? Am avut de la Academia Română o adresă oficială în care îmi spunea că – cerând eu niște date tehnice despre Biblioteca Națională – actuala clădire a Bibliotecii nu se pretează a fi Bibliotecă Națională, pentru că proiectul era foarte vechi și nu putea asigura microclimatul arhivelor”, a spus Prigoană în cadrul unui podcast.

Firma fiului a concesionat fără licitație două heleștee în Delta Dunării pentru piscicultură

În urma căsătoriei cu prima sa soție, Viorica, Silviu Prigoană a avut doi fii: Honorius și Silvius.

Un articol publicat de România Liberă în 2010 arăta că o firmă a lui Honorius Prigoană a concesionat, fără licitație, de la Consiliul Județean Tulcea, două heleștee în Delta Dunării, ce se întindeau pe 200 de hectare.

Potrivit contractului încheiat, firma lui Prigoană junior, care nu avea ca obiect de activitate piscicultura, trebuia „să pună în funcțiune instalațiile de pompare, să inunde întreaga suprafață și să populeze heleșteele cu pește”, potrivit România Curată.

Silviu Prigoană voia să deschidă aeroport la Sulina pentru avioanele lui

Totodată, publicația mai scria atunci că familia Prigoană mai avea și alte planuri de afaceri cu administrația județului Tulcea, inclusiv realizarea unor parcuri eoliene, în Valea Nucarilor și Sulina, precum realizarea unui miniaeroport pe plaja în Sulina. Însă consiliul local anulase contractul pentru aeroport.

Cu toate acestea, scria România Liberă, avioanele de mici dimensiuni deținute de Silviu Prigoană prin Rosal Grup aterizau și decolau de pe această plajă în 2007.

Avere lăsată copiilor

Pe lângă cei doi copii din prima căsătorie – Honorius (34 de ani) și Silvius (33 de ani) – Silviu Prigoană mai are doi băieți, ca urmare a relației – devenită subiect de cancan de-a lungul anilor – cu Adriana Bahmuțeanu. Aceștia sunt Mihai Maximus (16 ani) și Eduard Gabriel (14 ani).

„Am lăsat totul copiilor. Soției mele poate să-i lase mama și tata ei, nu eu”, a spus Prigoană, în trecut, citat de ProTV.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.