Sursa: Facebook/ Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
După semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, am asistat la ameliorarea climatului din sfera pieței forței de muncă din România, evoluție determinată atât de fluxurile investiționale în economie, cât și de migrația populației active, arată o analiză Banca Transilvania.
Astfel, rata șomajului din România s-a diminuat de la 8,1% în anul 2004 (când au fost finalizate negocierile de aderare) la 5,8% în 2008.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Rata șomajului s-a majorat însă la 8,4% în 2009, 9,0% în 2010 și 9,1% în 2011, în contextul valurilor Marii Recesiuni și consecințelor acestora.
Pe de altă parte, climatul din sfera pieței forței de muncă s-a ameliorat începând cu 2014, în contextul ciclului economic post-criză, rata șomajului scăzând la 4,9% în 2019 (cel mai redus nivel din 1991), anul de dinainte de incidența pandemiei coronavirus (cea mai severă criză sanitară la nivel mondial în ultimul secol).
Banca Transilvania atrage însă atenția cu privire la faptul că rata șomajului din România s-a poziționat permanent sub nivelul înregistrat în Zona Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și principalul partener economic) pe parcursul ultimelor decenii.
Însă după semnarea Tratatului de Aderare populația României a scăzut cu 2,2 milioane, la 19,3 milioane în anul pandemic 2020.
Se poate spune că unul din principalele dezavantaje ale aderării la structura europeană a fost reprezentat de migrația populației, cu impact la nivelul potențialului de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Acest proces a fost înlesnit de eliminarea restricțiilor din perspectiva circulației capitalului uman, precum și de decalajul important de nivel de trai, într-un context caracterizat printr-un nivel ridicat de flexibilitate al forței de muncă autohtone.
De altfel, România a fost țara Europeană care s-a confruntat cu cel mai ridicat nivel al exodului de populație în ultimele decenii, conform datelor Eurostat.
În contrapartidă, am asistat la creșterea puternică a transferurilor de mijloace bănești în favoarea populației începând cu 2005 (anul semnării Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană).
Aceste fluxuri au atins un nivel record, de peste 8,1 miliarde dolari în 2019, anul de dinainte de incidența pandemiei coronavirus.
Cumulat, din 2005 până în 2020 inclusiv au fost înregistrate intrări de transferuri de mijloace bănești în favoarea populației de peste 58,5 miliarde dolari în România, conform datelor Băncii Mondiale, reprezentate în ultimul grafic alăturat.