Analiză. Clădirile istorice din Sectorul 1: Ce șanse are Clotilde Armand să exproprieze și să reabiliteze imobile celebre precum clădirea Ciclop și Casa Radio

hoteldunarea

Primăria Sectorului 1 plănuiește să exproprieze, în anul 2022, cinci clădiri monument istoric, pentru a le consolida și pune în valoare, a anunțat primarul Clotilde Armand pe Facebook.

E vorba despre fostul hotel Dunărea, Casa Miclescu, Casa Petrescu, atelierele Berthelot (unul din sediile Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”) și clădirea Ciclop de pe bulevardul Magheru, dar și Casa Radio, a spus Clotilde Armand într-un interviu pentru Hotnews.

Este, însă, foarte greu ca măcar o parte dintre acele clădiri să fie expropiate, pentru că unele, cum e cazul Casei Radio, se află în proces de vânzare și dezvoltare ulterioară, iar demolarea sau refacerea presupune investiții de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro, altele, cum e Ciclop sau fostul hotel Dunărea, se află între alte clădiri și chiar și o expertiză a acestora e costisitoare și de lungă durată.

Blocul Ciclop – 16.168 mp suprafață desfășurată (conform prezentărilor casei de licitație Artmark) – se avea în vedere o dezvoltare de tip spații de birouri la etajele superioare cu spații comerciale la parter și etajul 1. Valoarea dezvoltării, presupunând că se poate transforma într-o clădire de birouri de Clasa A, poate fi 35-45 milioane de euro. De altfel, conform ultimelor informații, proprietarii – moștenitorii familiei Bragadiru – au scos acum trei ani blocul la vânzare și solicitau 10 milioane de euro. Garajul a fost prima parcare supraetajată din România și primul imobil din Europa construit cu sistem anti-seismic pe role. Cei șase moștenitori ai lui Dumitru Bragadiru mai dețin și clădirea cinematografului Scala și Palatul Bragadiru.

Sursa foto: G4Media

Casa Radio – Înainte de criza din 2008, israelienii de la Plaza Centers au intrat într-un parteneriat din care dețineau 75% cu statul român, pentru dezvoltarea proiectului. Criza le-a năruit planurile, iar AFI Europe a semnat un precontract de vânzare-cumpărare, cu Plaza Centers, pentru achiziția pachetului de 75% din acțiunile proiectului Casa Radio, la un preț de 60 de milioane de euro. Precontractul de vânzare-cumpărare reprezintă a doua etapă a procesului de achiziție, ca urmare a semnării scrisorii de intenție neangajante de cele două companii, în februarie 2019. Atunci, AFI Europe derula operațiunile de due diligence, pe care urma să le în septembrie 2019. În condițiile finalizării cu succes a operațiunilor de due diligence și a îndeplinirii anumitor condiții, cele două companii ar fi avansat către etapa finală a procesului de achiziție. Între timp, însă, termenul parafării vânzării a fost prelungit.

Situată pe Șoseaua Kiseleff nr. 35-37 și vecină cu ambasade renumite, alte monumente de arhitectură sau reședințe de lux, Casa Miclescu a fost proiectată de marele arhitect Ion Mincu pentru renumitul pictor George Demetrescu Mirea. Acesta din urmă a început lucrările la imobil în 1900, dar a fost nevoit să le întrerupă din lipsa banilor și să vândă casa unui descendent al familiei boierești moldovenești Miclescu, scrie Profit.ro. După 1948, casa a fost naționalizată, fiind închiriată de membri ai Uniunii Artiștilor Plastici. Unul dintre acești chiriași a fost pictorul Ștefan Szönyi, a cărui fiică, Julieta Szönyi Ghica, a jucat rolul Otiliei în filmul Felix și Otilia, turnat în 1972 chiar în decorul asigurat de Casa Miculescu. După 1990, urmașii colonelului Miclescu au vândut drepturile de proprietate ale casei, în 1994, fostului antrenor al echipei de fotbal Steaua București Dumitru (Țiți) Dumitriu și lui Ilarian Pușcoci.

Casa Petrescu se află pe Calea Griviței 115-117, colț cu strada Berzei, și a scăpat de demolările abuzive din 2013. Este vorba despre Casa Dimitrie Petrescu, construită la sfârșitul secolului 19, în stil neoclasic francez. Deși este încadrată în lista monumentelor istorice, ea pare abandonată, afându-se într-o stare avansată de degradare. Numeroși locatari s-au perindat prin ea, iar astăzi, imobilul gol este scos la vânzare la prețul de 1,7 milioane de euro.

Sursa foto: Sotheby’s

Atelierele Berthelot (unul din sediile Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”) au fost scoase la vânzare prin casa de licitații Sotheby’s International Realty pentru un preț de începere de trei milioane de euro. Clădirea este singura din lista primarului Clotilde Armand care se află într-o stare bună.

Sursa foto: Reptilianul

Fostul hotel Dunărea aparține investitorului israelian Avi Zamir, care a angajat firma Real Sol, condusă de Shimon Galon, fostul șef al GTC, să-l reabiliteze. Acesta, însă, s-a declarat exasperat de întârzierile provocate de autoritățile române. Surse din piață spun că Zamir voia să investească trei milioane de euro în reabilitarea hotelului.

Ce cred consultanții

Fără o expertiză tehnică nu se poate întocmi un deviz de lucrări, astfel încât să se estimeze eventualele costuri pentru consolidare sau renovare, spun specialiștii. Nu în ultimul rând, orice investiție în aceste clădiri este grevată de o serie de restricții, care limitează posibilitățile de demolare, extindere, înălțare etc.

„În prezent, apreciem că, în zona centrală a Bucureștiului, este dificil de obținut un cost de renovare / consolidare / restaurare sub pragul de 1.500 euro/mp construit desfășurat. Acesta poate înregistra niveluri mult mai mari, în funcție de intențiile proprietarului și limitările impuse de caracteristicile construcțiilor. Atragem atenția asupra faptului că există posibilitatea că în unele situații investiția să nu fie profitabilă sau să ofere un nivel nesatisfăcător al profitului, astfel că acele proprietăți nu vor fi în atenția potențialilor dezvoltatori”, consideră consultanții contactați de Economedia.ro.

Multe clădiri vechi sunt incluse în registrul Monumentelor Istorice al Municipiului București, categoria B (cazul Ciclop, Ambasador, Patria). Totodată, toate sunt incluse în zona construită protejată nr. 4 Magheru-Brătianu. Prin urmare, orice intervenție asupra acestor imobile se poate realiza numai cu respectarea unor condiții speciale, iar autorizațiile de construire nu pot fi emise decât cu avizul Ministerului Culturii. Restricțiile suplimentare se traduc prin costuri suplimentare semnificative pentru renovarea clădirilor, o durată de execuție mai îndelungată și, totodată, limitează drastic posibilitățile de construire pe parcelă, deci de valorificare.

Așa cum spune și arhitectul Bogdan Babici, practic, proprietarul trebuie să investească mult mai mult decât într-o construcție care nu este protejată/nu se află într-o zona protejată, în timp ce beneficiile sale din valorificarea clădirii sunt diminuate. Esența problemei acestor clădiri și a multor altora similare este că ne confruntăm cu un dezechilibru între dorința societății ca ele să fie păstrate exact așa cum sunt și costurile suplimentare pe care acest lucru le presupune, costuri care cad exclusiv în sarcina proprietarilor. De aici interesul limitat pentru investițiile în aceste clădiri și situația precară în care se află multe dintre ele. La acestea se adaugă fragmentarea dreptului de proprietate sau cazurile în care situația juridică a proprietății nu a fost clarificată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.