Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României în valoare de 29,2 miliarde euro / Cum se împart banii

Comisia Europeană a aprobat luni Planul Național de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro subvenții și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Această finanțare va sprijini punerea în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și reformă prezentate în planul de redresare și reziliență al României și va juca un rol crucial în a permite României să iasă mai puternică din pandemia COVID-19, arată un comunicat al Executivului european.

Finanțarea este acordată în cadrul Facilității de Recuperare și Reziliență (RRF). Planul românesc face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza COVID-19, pentru a aborda provocările europene comune prin adoptarea tranzițiilor verzi și digitale, pentru a consolida rezistența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul RRF. Comisia a analizat, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în planul României susțin tranzițiile ecologice și digitale, dacă contribuie la abordarea eficientă a provocărilor identificate în semestrul european și dacă consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Evaluarea Comisiei constată că planul României alocă 41% din total pentru măsurile care susțin tranziția verde. Planul include măsuri pentru eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul durabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitare ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și o trecere modală la căile ferate și transportul pe apă. Planul are, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

41% din alocarea totală a planului pentru reforme și investiții susține obiectivele climatice, astfel:

Modernizarea căilor ferate: modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv prin căi ferate electrificate sau cu emisii zero și material rulant – 3,9 miliarde de euro
Mobilitatea urbană: infrastructură pentru un transport urban ecologic și mai sigur – 1,8 miliarde de euro
Producția de energie curată: eliminarea treptată a producției de cărbune și lignit, dezvoltarea de surse regenerabile, precum și de procese de producție aferente și hidrogen – 855 milioane de euro
Eficiența energetică a clădirilor: renovarea eficientă din punct de vedere energetic și renovarea seismică a clădirilor pentru a reduce emisiile de CO2 cu cel puțin 0,15 milioane de tone în clădirile private și 0,075 milioane de tone în clădirile publice – 2,7 miliarde de euro
Biodiversitatea și protecția mediului: împăduriri și reîmpăduriri și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor – 1,1 miliarde de euro

Evaluarea Comisiei arată că România alocă 21% din bani pentru măsuri care sprijină tranziția digitală. Aceasta include măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, îmbunătățirea conectivității, securității cibernetice și abilităților digitale și dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se așteaptă ca măsurile de sprijinire a digitalizării educației să contribuie la dezvoltarea competențelor atât pentru elevi, cât și pentru profesori și vor fi consolidate prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare de laboratoare inteligente. România va participa de asemenea la un proiect multi-statal de interes european comun (IPCEI) privind microelectronica.

21% din alocarea totală a planului pentru reforme și investiții susține obiectivele digitale, astfel:

Digitalizarea administrației publice: digitalizarea administrației publice în domenii cheie precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, managementul serviciului public și dezvoltarea competențelor, achiziții publice, securitate cibernetică, impozite și vamă, alături de construcția unei infrastructuri cloud guvernamentale sigure și sprijinirea implementării eID – 1,5 miliarde de euro
Digitalizarea sănătății: dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale și sisteme de telemedicină – 470 milioane de euro
Digitalizarea educației: îmbunătățirea abilităților pedagogice digitale, a conținutului și echipamentelor educaționale și a resurselor, inclusiv în universități – 881 milioane de euro

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set extins de reforme și investiții care se consolidează reciproc, care contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ din provocările economice și sociale prezentate în recomandările specifice adresate României.

Implementarea reformelor și investițiilor sociale și educaționale este de așteptat să abordeze vulnerabilitățile și deficiențele structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin consolidarea eficacității sistemului judiciar și combaterea corupției. De asemenea, va include măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și îmbunătățirea mediului de afaceri prin reducerea poverii administrative pentru firme. Se așteaptă ca reformele planului în domeniile educației și locurilor de muncă să sprijine o piață mai puternică a forței de muncă, favorizând creșterea. Se așteaptă că reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și digitală vor spori competitivitatea și vor face economia în general mai durabilă. Reziliența socială ar trebui să se îmbunătățească ca urmare a reformelor educaționale și a investițiilor incluse în plan. Având o forță de muncă bine calificată și reducerea abandonului timpuriu al școlii ar trebui să facă economia mai rezistentă la șocurile viitoare și populația mai adaptabilă la tiparele economice în schimbare.

Măsuri cheie pentru consolidarea rezilienței economice și sociale a României:
Consolidarea administrației publice: măsurile de consolidare a eficacității sistemului judiciar și combaterea corupției vor contribui la îmbunătățirea calității și eficacității administrației publice.
Coeziune socială și teritorială: modernizarea sistemului de beneficii sociale din România prin implementarea reformei venitului minim de incluziune, o reformă a sistemului de pensii, măsuri de îmbunătățire a ocupării forței de muncă și digitalizarea sistemelor de protecție socială.
Sustenabilitate fiscală: cadru bugetar consolidat, un control mai bun al cheltuielilor și revizuirea impozitării, reforma sistemului de pensii.
Reziliență consolidată a sistemului de sănătate: investiții în infrastructura modernă a spitalelor pentru a asigura siguranța pacienților și pentru a reduce riscul infecțiilor asociate asistenței medicale în cadrul spitalelor – 2 miliarde de euro.

Susținerea investițiilor emblematice și a proiectelor de reformă

Planul României propune proiecte în fiecare dintre cele șapte zone emblematice ale UE. Acestea sunt proiecte de investiții specifice care abordează probleme comune tuturor statelor membre în domenii care creează locuri de muncă și creștere și sunt necesare pentru tranziția verde și digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri de cloud computing guvernamentale sigure care să permită interoperabilitatea platformelor administrației publice și a serviciilor de date, încurajând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și companii și desfășurarea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

Evaluarea constată, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu dăunează semnificativ mediului, în conformitate cu cerințele stabilite în Regulamentul RRF.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, detecta și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraude legate de utilizarea fondurilor.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus: „Sunt încântată să prezint avizul Comisiei Europene pentru planul de recuperare și reziliență al României de 29,1 miliarde de euro. Prin concentrarea asupra măsurilor de asigurare a tranzițiilor ecologice și digitale, de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile stabilite în plan au potențialul de a fi cu adevărat transformatoare. Vom fi alături de dumneavoastră în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase stabilite în plan sunt pe deplin puse în aplicare”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei, a declarat: „Astăzi am susținut planul de redresare a României pentru a ieși mai puternici din criză și a stimula creșterea economică. Planul va ajuta România să decarbonizeze, cu măsuri de eliminare treptată a producției de cărbune și lignit, care ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai durabilă. De asemenea, va promova transportul durabil și va îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor publice și private. Salutăm concentrarea pe îmbunătățirea conectivității și securității cibernetice, precum și pe digitalizarea administrației publice, a asistenței medicale și a educației, îmbunătățind astfel dezvoltarea competențelor digitale. Prin realizarea reformelor sociale și educaționale, susținute de investiții, România ar trebui să stimuleze creșterea prin abordarea unor probleme structurale de lungă durată – cu un mediu de afaceri mai puternic și mai puțină birocrație”.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Cu unda verde dată astăzi de Comisie planului de recuperare și reziliență pentru România, țara face un pas important către un viitor mai prosper, competitiv și mai durabil. Acesta este un plan important, atât în ​​ceea ce privește suma finanțării pe care România urmează să o primească, cât și natura ambițioasă a reformelor și investițiilor sale. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în eforturile lor de a-și îndeplini aceste angajamente, care, dacă sunt puse în aplicare cu succes, vor aduce beneficii enorme cetățenilor și întreprinderilor din România”.

Pașii următori

Comisia a adoptat astăzi o propunere de decizie de a acorda României, în cadrul RRF, 14,2 miliarde de euro subvenții și 14,9 miliarde de euro în împrumuturi. Consiliul va avea acum, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea de către Consiliu a planului ar permite alocarea unei prefinanțări de 3,6 miliarde de euro către România. Aceasta reprezintă 13% din suma totală alocată pentru România.

Comisia va autoriza alte plăți în baza îndeplinirii satisfăcătoare a etapelor și obiectivelor prezentate în planul de redresare și reziliență, reflectând progresele în implementarea investițiilor și a reformelor.