sursa foto: Facebook/Viktor Orban
Comisia Europeană solicită Ungariei să abroge impozitul progresiv pe cifra de afaceri impus în sectorul comerțului cu amănuntul și a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere.
Impozitele pe comercianții cu amănuntul din Ungaria au crescut de când guvernul a anunțat un impozit special în 2020, iar rata impozitului este acum de până la 4,5% din venituri, a declarat Hans Reisch, directorul general al retailerului Spar din Austria, în scrisori adresate Comisiei Europene în martie. Guvernul austriac și Spar au trimis scrisori comisarilor Uniunii Europene în martie, afirmând că o taxă specială introdusă în 2020 a discriminat comercianții cu amănuntul străini din Ungaria și, prin urmare, a încălcat legislația UE. Filiala Spar din Ungaria operează peste 600 de magazine în această țară central-europeană. Ungaria se angajase să reducă până la eliminare suprataxa din sectorul comerțului cu amănuntul, însă, din contră, țara a prelungit în mod constant această măsură fiscală fără să precizeze până în prezent un calendar clar de expirare și, în timp, a majorat cele mai mari cote de impozitare.
Comisia Europeană afirmă acum că regimul de impozitare impus de Ungaria pentru comerțul cu amănuntul nu respectă libertatea de stabilire garantată în temeiul articolelor 49 și 54 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
„Datorită modului actual de concepere a regimului de impozitare a comerțului cu amănuntul, societățile străine de vânzare cu amănuntul care își desfășoară activitatea în Ungaria ca societăți integrate sau întreprinderi afiliate sunt supuse unor cote de impozitare ridicate și progresive pe cifra lor de afaceri. Comercianții cu amănuntul naționali de dimensiuni comparabile care își desfășoară activitatea pe piața maghiară sub mărcile și logourile lor prin intermediul sistemelor de franciză nu sunt supuși celor mai ridicate cote în același mod, deoarece cifra lor de afaceri nu este consolidată în scopuri fiscale”, arată Comisia.
Potrivit instituției, regimul împiedică societățile de comerț cu amănuntul aflate sub control străin să își restructureze activitățile comerciale, cum ar fi cele ale societăților cu amănuntul naționale comparabile. Prin urmare, regimul de impozitare a comerțului cu amănuntul constituie o restricție privind libertatea de stabilire.
„Potrivit recomandărilor specifice fiecărei țări din 2023 și 2024 adresate Ungariei, acest impozit reprezintă o sarcină disproporționată pentru întreprinderile străine mai mari, în mod similar cu alte impozite specifice anumitor sectoare introduse în ultimii ani și care afectează piața internă. Prin urmare, în cadrul planului său de redresare și reziliență, Ungaria s-a angajat să elimine treptat regimul de impozitare a comerțului cu amănuntul, care a fost introdus inițial pentru a spori contribuția sectorului comerțului cu amănuntul la finanțele publice. În pofida angajamentului său politic neechivoc din planul său de redresare și reziliență, până în prezent Ungaria nu a eliminat suprataxa din sectorul comerțului cu amănuntul. Dimpotrivă, Ungaria a prelungit în mod constant această măsură fiscală fără să precizeze până în prezent un calendar clar de expirare și, în timp, a majorat cele mai mari cote de impozitare aplicabile în temeiul regimului de impozitare a comerțului cu amănuntul. În consecință, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Ungariei, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, conchide Comisia.