Consiliul Fiscal spune că România trebuie să realizeze o ajutare fiscală prin creșterea veniturilor pentru a face față noilor provocări

Redacția mai 15, 2022 0 comentarii
calculator venituri taxe calcule salarii impozit pixabay.com

Consiliul Fiscal este de părere că România trebuie să realizeze, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară de amploare pentru a asigura sustenabilitatea şi a face faţă noilor provocări, iar o pondere mare a acestei ajustări trebuie să vină din creşterea veniturilor.

Potrivit unei analize realizată de Consiliul Fiscal, „Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României”, elaborată de un grup de lucru în perioada februarie-aprilie, consolidarea bugetară prin creșterea veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate economică națională și de solidaritate națională, mai ales dacă avem în vedere provocările enorme pentru economie, societate – tranziția energetică, efecte ale schimbărilor climatice, demografia (mai ales emigrația – exodul de capital uman), nevoia de a crește cheltuielile de apărare (care echivalează cu erodarea „dividendului păcii” obținut după căderea Zidului Berlinului), de a mări investiții în sănătate și educație,

Analiștii spun că dacă recomandările din prezentul studiu ar fi implementate, atunci s-ar putea crește veniturile fiscale (incluzând contribuțiile de asigurări) cu circa 3,7 – 4,7 procente din PIB pe orizontul de timp asumat pentru corecția dezechilibrului bugetar.

Din această creștere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor și tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit și la contribuții de asigurări), circa o treime – din îmbunătățirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, și aproximativ o șesime – din creșterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu și cele pe proprietăți).

„O asemenea creștere ar permite corecția bugetară necesară ieșirii din Procedura de Deficit Excesiv și, mai ales, ameliorarea bonității financiare a României, sustenabilitatea datoriei publice. În perspectivă, ar trebui ca veniturile fiscale ale României să se apropie de cele ale Cehiei, Poloniei, Ungariei, ca pondere în PIB, pentru a face față la provocări ce derivă din multiple șocuri adverse (schimbări climatice, tranziția energetică, noul război rece în Europa)”, potrivit analizei Consiliului Fiscal.

Prezentăm mai jos câteva detalii din analiza realizată de Consiliul Fiscal:

La începutul anului 2022, România avea de realizat o ajustare fiscală (o reducere a deficitului bugetar) de aproximativ 4 procente din PIB – de la cca 7,2% din PIB deficit ESA în  2021 la cca 3% din PIB în 2024. La aceasta se adaugă efectele războiului din Ucraina, care implică, printre altele, cheltuieli bugetare sporite cu apărarea, cu asigurarea securității energetice și 2 alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creșterea prețurilor la energie, cu primirea și găzduirea refugiaților ucraineni etc.

Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) și chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB). Cauzele acestei rămâneri în urmă sunt bine cunoscute: un grad scăzut de colectare a impozitelor și taxelor datorate; o multitudine de exceptări și scutiri care diminuează baza impozabilă; anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparație cu ale statelor din Europa Centrală și de Est.

Corecția macroeconomică/bugetară de care are nevoie România este de văzut și prin prisma deficitelor gemene – existența unor deficite externe (de cont curent) în creștere în ultimii ani. Corecția bugetară este necesară și pentru că politica monetară nu poate menține singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale și de natura (lipsei) reformelor structurale.

În contextul dat, ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, dar ea trebuie să aibă loc, să fie concretizată prin măsuri credibile, care să aibă un gir politic solid și sprijinul unor largi cercuri economice și sociale – inclusiv al mediului de afaceri. Este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic și administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite și taxe, ca și creșterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare.

Reforma fiscalității ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii și inechități în taxare, astfel încât impozitarea să fie echitabilă, uniformă și proporțională, indiferent de natura activității și de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creșteri ad-hoc de impozite și taxe, reduceri drastice de cheltuieli necesare, impuse de constrângerile de finanțare a deficitelor gemene. Această alternativă ar avea caracter puternic prociclic, cu efecte nefaste asupra redresării și creșterii economice.

Autorii analizei de față nu contestă necesitatea unor politici sectoriale și a unor intervenții punctuale ale statului în economie. De altfel, contextul internațional face inevitabile astfel de politici în domenii precum industria energetică, sectorul agro-industrial, sectorul apărării, în plus față de provocările generate de modificările climatice, pandemie, gestionarea problemei 3 refugiaților ucraineni etc. Alături de acestea, pe un termen mediu și lung, trebuie avută în vedere dezvoltarea industriilor ce aduc valoare adăugată ridicată.

Intervențiile statului în economie ar trebui să respecte o serie de principii, care în ultimii ani au fost ignorate:

  • cheltuielile publice trebuie stabilite pe baze foarte stricte, astfel încât să se evite risipa banului public;
  • cota unică de impozitare se bazează pe principiul impozitării proporționale a muncii (în fapt, prin numeroase derogări de la acest tip de impozitare, unii contribuabili ajung să fie impozitați regresiv, în timp ce alți contribuabili sunt impozitați proporțional, ceea ce erodează spiritul de echitate și solidaritatea din societate);
  • firmele nu ar trebui să beneficieze de privilegii fiscale, unele chiar multiple; politicile de ajutorare ale unor sectoare ar trebui să vizeze creșterea capacității investiționale și productive a acestora și nu doar păstrarea unui anumit nivel al puterii de cumpărare sau al consumului;
  • nu se pot finanța cheltuieli permanente cu venituri de natură temporară, fie ele granturi din partea Comisiei Europene.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.