Cum se împart banii din PNRR pe ministere. Cele mai mari sume merg la Transporturi – 7,6 miliarde euro, Dezvoltare – 4,7 miliarde euro și Mediu – 3,9 miliarde euro

Guvernul a prezentat, pentru prima oară, câți bani primesc, individual, ministerele și agențiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atât pe componenta de finațarea nerambursabilă cât și pe cea de împrumuturi. Alocarea ia forma unei HG pusă acum în dezbatere publică. Aflăm din actul normativ, pe care îl vom prezenta tabular mai jos, că cele mai multe fonduri se duc la Transporturi, un total de 7,62 miliarde de euro, la Dezvoltare, un total de 4,76 miliarde euro și Mediu, cu un total de 3,92 miliarde euro, dar și Educația are o alocare substanțială, de 3,37 miliarde euro.

Iată, defalcat, care ministere primesc cei mai mulți bani, în total și defalcat pe componenta de granturi și cea de împrumuturi, dar și ce proiecte sunt prioritare și primesc cele mai mari sume.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici – Total: 44.000.000 euro, din care:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Granturi: 44.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Program de formare a competențelor digitale avansate pentru funcționarii publici – 20.000.000 euro
• Dezvoltarea managementului resurselor umane performant în sectorul public – 14.000.000 euro

Agenția Națională pentru Achiziții Publice – Total: 5.450.000 euro, din care:

Granturi: 5.450.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Reformarea sistemului național de achiziții publice – 4.600.000 euro

Ministerul Afacerilor Interne – Total: 200.000.000 euro, din care:

Granturi: 200.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Carte de identitate electronică calificată și semnătură digitală – 200.000.000 euro

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Total: 1.203.923.000 euro, din care:

Granturi: 886.593.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental – 374.730.000 euro
• Investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud – 187.050.000 euro

Împrumuturi: 317.330.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Dezvoltarea unui program de atragere a resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare, inovare – 183.000.000 euro

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Total: 4.764.150.000 euro, din care:

Granturi: 1.430.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Mobilitatea urbană durabilă – 1.200.000.000 euro
• Construirea, echiparea și operaționalizarea a unui număr de 110 de creșe – 230.000.000 euro

Împrumuturi: 2.185.150.000 euro și 1.149.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Instituirea unui fond „Renovation Wave” pentru finanțarea lucrărilor de creștere a eficienței energetice a fondului construit existent – 2.170.000.000 euro
• Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți serviciile publice prestate la nivelul unităților administrativ-teritoriale – 575.000.000 euro
• Construcția de locuințe pentru tineri / locuințe pentru specialiști în sănătate și educație – 285.000.000 euro
• Implementarea a 3000 km de trasee velo naționale – 247.500.000 euro

Ministerul Educației – Total: 3.375.971.750 euro, din care:

Granturi: 2.655.403.750 euro

Cele mai importante proiecte:

• Asigurarea dotărilor sălilor de clasa și a laboratoarelor/cabinetelor școlare din sistemul preuniversitar – 600.000.000 euro
• Sprijinirea unităților de învățământ cu risc crescut de abandon școlar – 500.000.000 euro
• Asigurarea echipamentelor și resurselor tehnologice digitale pentru școli – 478.500.000 euro
• Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi – 425.000.000 euro
• Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale – 338.000.000 euro

Împrumuturi: 720.568.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere) – 260.000.000 euro
• Digitalizarea universităților și pregătirea pentru meseriile digitale ale viitorului – 244.000.000 euro

Ministerul Energiei – Total: 1.620.000.000 euro, din care:

Granturi: 460.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Noi capacități pentru producția de electricitate din surse regenerabile – 460.000.000 euro

Împrumuturi: 1.160.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Infrastructura de distribuție a gazelor regenerabile (utilizarea gazului natural în combinație cu hidrogenul verde ca măsură de tranziție), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și / sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice – 515.000.000 euro
• Dezvoltarea de capacități de producție pe gaz, flexibile și de înaltă eficiență, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în termoficarea urbană, în vederea realizării unei decarbonizări profunde – 300.000.000 euro
• Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), precum și noi capacități de stocare a energiei electrice – 280.000.000 euro

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – Total: 50.270.000 euro, din care:

Granturi: 50.270.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii aflați în risc de separare – 50.270.000 euro

Ministerul Finanțelor – Total: 371.800.000 euro, din care:

Granturi: 371.800.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor – 196.400.000 euro
• Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a MF / ANAF – 88.000.000 euro
• Implementarea vămii electronice – 62.000.000 euro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Total: 2.500.153.000 euro, din care:

Granturi: 43.143.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Crearea de structuri parteneriale între administrația publică locală și societatea civilă – 20.000.000 euro
• Monitorizarea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență – 12.843.000 euro

Împrumuturi: 2.457.010.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Proiecte transfrontaliere și multi-țări – Procesoare cu putere redusă și semiconductori – 500.000.000 euro
• Scheme de ajutor de stat pentru sectorul privat – Schemă de minimis și Schemă de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor – 500.000.000 euro
• Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fond de capital de risc pentru redresare – 400.000.000 euro
• Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fond de fonduri pentru digitalizare, acțiuni climatice și alte domenii de interes – 300.000.000 euro
• Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență – 300.000.000 euro

Ministerul Justiției – Total: 217.530.000 euro, din care:

Granturi: 217.530.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Digitalizarea sistemului judiciar – 162.310.000 euro

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Total: 3.925.995.000 euro, din care:

Granturi: 833.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane – 730.000.000 euro

Împrumuturi: 3.092.995.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori echivalenți (l.e), prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu Directivele europene – 600.000.000 euro
• Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar – 452.200.000 euro
• Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile – 255.000.000 euro
• Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță – 250.630.000 euro

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – Total: 318.600.000 euro, din care:

Granturi: 229.550.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Digitalizare in domeniul muncii si protecției sociale – 85.000.000 euro
• Eficiență operațională și servicii electronice avansate prin digitalizarea sistemul de pensii – 61.880.000 euro
• Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități – 50.150.000 euro

Împrumuturi: 89.050.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Dezvoltarea unei rețele de centre de asistență și reabilitare vârstnici – 87.560.000 euro

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Total: 13.000.000 euro, din care:

Granturi: 13.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale adresate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și monitorizarea reformelor asociate – 13.000.000 euro

Ministerul Sănătății – Total: 2.850.010.000 euro, din care:

Granturi: 2.850.010.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești – 1.954.630.000 euro
• Dezvoltarea sistemului integrat de eHealth și telemedicină – 400.000.000 euro
• Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești – 314.870.000 euro

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Total: 7.620.000.000 euro, din care:

Granturi: 3.906.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare – 3.480.000.000 euro
• Material rulant feroviar – 416.000.000 euro

Împrumuturi: 3.714.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Dezvoltarea infrastructurii rutiere sustenabile pe rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră – 3.095.000.000 euro

Secretariatul General al Guvernului – Total: 43.940.000 euro, din care:

Granturi: 43.940.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat – 17.830.000 euro

Ministerul Culturii – Total: 32.850.000 euro, din care:

Împrumuturi: 32.850.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Creșterea accesului la cultura in localitățile dezavantajate cultural – 7.790.000 euro
• Accelerarea tranziției digitale a producției și distribuției de film – 5.460.000 euro

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Total: 10.000.000 euro, din care:

Împrumuturi: 10.000.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Operaționalizarea Organizațiilor de Management al Destinației – 10.000.000 euro

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului – Total: 14.200.000 euro, din care

Împrumuturi: 14.200.000 euro

Cele mai importante proiecte:

• Platforme digitale privind transparența legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală pentru mediul de afaceri – 14.000.000 euro.

Mecanismul de redresare și reziliență, denumit în continuare MRR, a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 și are ca obiectiv, în contextul crizei provocate de pandemia COVID-19, furnizarea unui sprijin financiar menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor în statele membre ale UE (SM).

Acest sprijin financiar se acordă sub formă de finanțări nerambursabile și împrumuturi, pe baza planurilor naționale de redresare și reziliență transmise Comisiei Europene (COM) de către statele membre și aprobate prin decizii de punere în aplicare ale Consiliului.

România a transmis planul național de redresare și reziliență (”PNRR”) în luna mai 2021, documentul fiind evaluat pozitiv de către COM la data de 27 septembrie 2021 și aprobat pe 3 noiembrie 2021.

Sprijinul UE către SM în cadrul PNRR este condiționat de îndeplinirea unor jaloane („milestones”) și ținte („targets”) asumate de către SM.

PNRR are un buget total de 29,18 miliarde euro, din care 14,24 miliarde euro sub formă de finanțări nerambursabile și 14,94 miliarde euro sub forma de împrumuturi.

„Prin actul normativ se aprobă distribuția bugetului aferent reformelor și investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență al României pentru fiecare coordonator de reformă și/sau investiții, prevăzut în anexă, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (31) din O.U.G. nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în proiectul de HG

Perioada de implementare a PNRR este 2022 – 2026.