De ce programul lung de muncă nu înseamnă mai multă productivitate

munca, stres, birou Sursa foto: Pixabay

Anul nou aduce o nouă încercare de a fi cea mai bună versiune a noastră, ceea ce, pentru majoritatea oamenilor, implică o combinație de bunăstare și productivitate – fie că este vorba de un ianuarie fără alcool („Dry January”), de un nou regim de fitness sau de cumpărarea unui planificator elegant și a unui set de pixuri de lux pentru a bifa și mai multe lucruri de pe lista de lucruri de făcut, scrie Bloomberg.

Un lucru însă dă de gândit: În ce măsură productivitatea și starea de bine sunt în contradicție? Deși numeroase cercetări susțin ideea că o forță de muncă mai sănătoasă este o forță de muncă mai productivă, există această noțiune că este un joc cu sumă nulă – productivitatea, prin definiție, necesită ore lungi și un anumit grad de suferință și sacrificiu.

Într-un memoriu adresat personalului chiar înainte de sărbători, Niraj Shah, directorul executiv al companiei americane de comerț electronic Wayfair, cu sediul în Boston, Massachusetts, care vinde mobilă și bunuri pentru casă online, le-a spus angajaților că ar trebui să se aștepte să muncească suplimentar.

„Să lucrezi multe ore, să fii receptiv, să îmbini munca și viața personală, nu este ceva de care să te ferești”, a spus el, potrivit Business Insider. „Munca asiduă este esențială pentru succes și o parte esențială pentru a face lucrurile să meargă”, adăugând că sugestia că nu vrea ca oamenii să lucreze până târziu este „ridicol de falsă”.

În timp ce retailerul de mobilă a fost extrem de profitabil în timpul pandemiei, vânzările au încetinit după ridicarea restricțiilor Covid-19, ceea ce a dus la mai multe runde de disponibilizări. Deși acum compania a revenit pe profit, își va atinge obiectivele mai repede dacă angajații săi vor munci mai mult, a declarat Shah în e-mail.

Desigur, există un număr limitat de ore într-o zi, iar a dedica mai mult muncii înseamnă să sacrificăm alte lucruri pe care le prețuim, cum ar fi relațiile, exercițiile fizice și somnul. Orele mai lungi de muncă pot duce, de asemenea, la epuizare, care, potrivit Gallup, costă companiile 322 de miliarde de dolari la nivel global, prin creșterea cifrei de afaceri și scăderea randamentului.

Productivitatea poate să fie, însă, dificil de măsurat, a declarat Tony Guadagni, senior principal la firma de consultanță Gartner. „Cineva ar putea avea o idee foarte bună, ceva care ar putea schimba norocul unei companii, și s-ar putea să o fi avut în 15 minute într-o săptămână în care nu a lucrat deloc”, a spus el.

În loc să încerce să măsoare direct productivitatea, a spus Guadagni, unul dintre modurile în care liderii de afaceri evaluează oamenii este prin angajamentul lor perceput.

„Dacă cineva va fi lăudat pentru munca depusă, vom folosi adesea un limbaj de genul ”a depășit așteptările” sau ”a făcut un efort suplimentar””, a spus el. ”Nu auzim, însă, fraze de tipul: ”ai făcut o muncă care a fost remarcabilă”. Ci auzim, prin traducere, ”cred că ai stat până târziu””.

„De fiecare dată când aud pe cineva valorificând orele lungi, nu pot să nu mă gândesc la cartea din 2018 a profesorului Matthew Walker de la Universitatea California, Berkeley, intitulată Why We Sleep (De ce dormim). Walker îl ghidează pe cititor prin studii după studii care demonstrează cum calitățile atât de apreciate de directorii executivi – printre care creativitatea, motivația, inteligența, colaborarea și eficiența – sunt toate „sistematic demontate” de un somn insuficient”, scrie autorul Bloomberg.

„În multe culturi de afaceri rămâne o aroganță artificială, dar fortificată, axată pe inutilitatea somnului”, scrie Walker. „Este bizar, având în vedere cât de sensibilă este lumea profesională în ceea ce privește toate celelalte domenii ale sănătății, siguranței și comportamentului angajaților.”

Această încercare de a readuce cultura hărniciei se simte ca o repudiere directă a tendințelor „demisiei silențioase” și „fetei leneșe”. Și, având în vedere că numărul locurilor de muncă vacante și al demisiilor este în scădere, nu ne-ar surprinde dacă mai mulți directori se vor încuraja să adopte o poziție opusă – cerând o revenire la virtutea „muncii asidue” – în 2024.

Dar, datorită unei piețe a muncii încă puternice și a unei rate a șomajului încă scăzute, lucrătorii au reușit până acum să își păstreze o parte din pârghii. Mulți nu vor primi cu plăcere acest mesaj, cu atât mai puțin vor renunța cu ușurință la serile și weekendurile lor fără o mărire de salariu.

Una dintre rezoluțiile posibile de Anul Nou: Să fim cât mai eficienți posibil în timpul orelor de lucru, în loc să pornim la drum cu ideea că trebuie să lucrăm ore suplimentare pentru a ne face treaba.

Sursa foto: Pixabay

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *