Ţările din zona euro ar trebui să introducă noi stimulente fiscale în 2021 şi 2022 pentru a impulsiona creşterea economică până la finele anului următor şi a reduce efectele negative ale pandemiei, a apreciat miercuri Fondul Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters, citat de Agerpres.
În cel mai nou raport privind perspectivele economice ale zonei euro, FMI estimează că sprijinul fiscal suplimentar din 2021-2022 ar putea fi urmat de o consolidare mai puternică după ce excesul de capacitate se va reduce.
„Un astfel de sprijin suplimentar de ordinul a 3% din PIB în perioada 2021-2022 ar putea majora PIB-ul cu aproximativ 2% până la finele lui 2022 şi ar reduce la mai mult de jumătate pagubele pe termen mediu ca urmare a unor efecte robuste pe partea ofertei”, susţine FMI în raportul său. „Acesta ar avea beneficii mai mari pentru gospodăriile cu venituri mici şi ar avea mai puţine efecte secundare decât noi stimulente monetare. De asemenea, ar aduce inflaţia mai aproape de ţintă în multe ţări şi ar ajuta la refacerea spaţiului de manevră a politicii monetare”, adaugă FMI.
Ţările din zona euro au furnizat anul trecut stimulente fiscale şi scheme naţionale de lichiditate în valoare totală de peste 3.000 de miliarde de euro pentru a-şi menţine economiile pe linia de plutire iar unele din aceste ţări, precum Italia, anunţă noi măsuri de sprijin în condiţiile în care cel de al treilea val al pandemiei declanşează noi carantine la nivelul zonei euro.
În raportul său regional pentru Europa publicat marţi, FMI prognozează că în acest an Europa va înregistra o creştere economică de 4,5%, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât estima în luna octombrie a anului trecut. Pentru 2022, FMI mizează în cazul Europei pe o creştere de 3,9% şi avertizează că ritmul de creştere a PIB-ului european nu va reveni la nivelul de dinaintea pandemiei decât cu condiţia ca vaccinurile să fie disponibile pe scară largă în vara lui 2021 şi pe întreaga perioadă a anului 2022.
Pe o notă mai optimistă, FMI estimează că deciziile politice ar putea avea efecte benefice mai importante decât se preconiza, citând punerea în practică a planului „Next Generation” al Uniunii Europene.