Impunerea prin lege a unui procent de 70% pentru vânzarea de energie prin contracte bilaterale negociate direct favorizează corupția, este de părere fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu.
El susține că, deși contractele bilaterale de energie cu negociere directă și clauze de confidentialitate au un rol important într-un design modern de piață, în acest moment încheierea de contracte bilaterale pe termen mai lung nu este în avantajul consumatorilor pentru că prețurile sunt foarte mari.
„Companiile de stat nu sunt pregătite pentru contracte bilaterale cu negociere directă, neavând mecanisme de control intern și de prevenție a corupției. Dacă companiile de stat vor oferi condiții privilegiate, sub prețul pieței, se va ajunge la dosare penale. Impunerea prin lege a unui procent de 70% reprezintă o bază legală care favorizează corupția, adică Parlamentul încurajează managerii companiilor de stat să facă prostii. Atenție!”, avertizează Nicolescu, într-un mesaj pe Facebook.
Declarațiile sale vin în contextul în care la Senat a fost adus un amendament la Legea de aprobare a OUG 119 din energie, care arată că producătorii au obligaţia să vândă minimum 70% din producţie prin contracte bilaterale către consumatorii industriali sau către furnizorii care au clienţi finali, scrie HotNews.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat că susţine ideea, pentru că aceste contracte vor duce la scăderea preţului în piaţă.
„Susţin contracte bilaterale, pe termen lung, cu o cantitate cât mai mare, direct către industrie şi direct către furnizorii care au în portofoliu clienţi finali. Asta este clar, este o certitudine pe care o susţinem tocmai pentru a avea predictibilitate”, spunea ieri Virgil Popescu.
Recent, după cum a scris Economedia aici, compania de stat Nuclearelectrica a scos la licitație, doar pe propriul site și doar timp de două zile, energie la un preț „promoțional”, de numai 450 lei/MWh, în contextul în care energia pe piața liberă se vinde la 3.000-4.000 lei/MWh, iar statul decontează maxim 1.300 lei MWh. Și condițiile impuse în licitație au ridicat semnul întrebării, în contextul în care este cerut un nivel mic al datoriilor, deși majoritatea furnizorilor mari din piață s-au împrumutat de la bănci sau de la companiile mamă pentru a cumpăra energia, deoarece nu mai aveau lichidități după ce statul a întârziat să le deconteze facturile plafonate și compensate.
Nuclearelectrica nu a făcut public cine a câștigat energia – într-adevăr, nu are această obligație –, dar nici nu a explicat de ce furnizorii au avut timp doar două zile să aplice și nici de ce a impus condiții financiare așa dure, asemănătoare celor cerute de bănci, conform răspunsului transmis ulterior Economedia.