Planul fiscal structural pe termen mediu, cu care România vrea să meargă la Bruxelles, este unul care nu a fost supus unor consultări și nu a fost discutat, spune Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate. Biriș a vorbit despre acest plan, publicat vineri, la emisiunea În fața ta, de la Digi24.
“Despre planul fiscal structural pe termen mediu nu prea știa nimeni, decât probabil ministrul Finanțelor și primul ministru. El nu a fost supus unor consultări, nu a fost discutat, că până la urmă Guvernul ar trebui să înțeleagă că rolul lui este să guverneze pentru și în interesul cetățenilor și companiilor. Or, dacă nu te consulți, dacă pleci de la premiza că oricum tu le știi mai bine pe toate și oricum nu e bine să te consulți cu contribuabili, că toți sunt niște hoți care vor să fure de la stat n-are cum să iasă bine ce prevede planul. Planul acesta nu este asumat oficial, pare final și n-a fost contrazis că ar fi final”, a spus Biriș.
“Eu mă uit la evoluția veniturilor și a cheltuielilor bugetare și trag niște concluzii că cea mai mare parte a ajustării ar trebui să vină din reducerea cheltuielilor, pentru că acolo vedem o ajustare semnificativă, de peste 6% din PIB pe durata celor 7 ani, iar la venituri vedem o creștere nesemnificativă, de 0,5% din PIB. cheltuielile principale ale bugetului de stat sunt cheltuielile cu salariile, adică cu salariile bugetarilor, cheltuielile de personal, sunt cheltuielile de asistență socială, apoi bunurile și serviciile ce cumpără pentru diverse instituții, cheltuielile de capital, adică investiții și dobânzile care cresc”, spune Biriș.
Tăierile vin din toate elementele de cheltuieli. “Dar începem cu cheltuielile chiar din din prima linie, adică de la cheltuieli de personal. Dacă comparăm 2025 cu 2024, ne ridică primul mare semn de întrebare cu privire la credibilitatea și seriozitatea cu care a fost făcută acest plan. Deci este prevăzut o scădere a cheltuielilor de personal de la 9,3 la 8,9% din PIB. Păi, eu știu că în conformitate cu legislația în vigoare, toate salariile bugetarilor sunt calculate în funcție de salariu, ca multiplu de salariu minim. Salariul minim a crescut an la an de la 3300 la 4050. Deci dacă Guvernul va respecta legea, că poate să proroge prin ordonanța trenuleț, cum s-a mai întâmplat, indexările astea ar însemna că la anul doar păstrând actuala schemă de personal, fără să majorezi ceva doar prin efectul creșterii salariului minim, cheltuiala asta ar fi de 11,4% din PIB. Poate că ar fi trebuit să explice cineva aceste lucruri. Poate că îngrijorarea noastră, a celor care citim aceste cifre, e nejustificată și chiar au în plan. Au un plan să restructureze, să desființeze instituții care sunt complet inutile, să reducă numărul de personal”, a spus Biriț.