Inundaţie - DN 13 E Covasna Reci / Sursa foto: CNAIR
România și-ar putea tripla venitul național în următoarele trei decenii, în timp ce ia măsuri pentru creșterea rezilienței la schimbările climatice și pentru reducerea emisiilor de carbon, dacă reformele economice mai ample continua, arată Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România (RTCD) al Grupului Banca Mondială, lansat în această săptămână.
România este deosebit de vulnerabilă la riscurile asociate schimbărilor climatice, în special la inundații și secetă. Economia sa este relativ intensivă în ceea ce privește emisiile de carbon, fiind de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene (UE), în care România este membră. Creșterea temperaturilor și frecvența crescută a fenomenului de caniculă reprezintă amenințări suplimentare pentru economie, oameni și infrastructură.
Conform raportului, România este vulnerabilă la o gamă largă de dezastre naturale induse sau exacerbate de schimbările climatice, în special la inundații și secetă, ceea ce expune țara la riscuri macro-fiscale semnificative. Expunerea la riscul de inundații, deja considerabilă în majoritatea țării (Figura 7), este prevăzută să crească pe fondul schimbărilor climatice.
În plus, episodul de secetă care a afectat toată Europa în vara lui 2022 a avut un impact sever în România — în special asupra productivității recoltelor și asupra accesului la apă în anumite zone urbane. În 2016, o evaluare a riscurilor la nivel național, coordonată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România, a constatat că 48 la sută din suprafața terenurilor agricole din țară sunt vulnerabile la secetă, în special în regiunea de sud și sudest.
În ansamblu, România a înregistrat pierderi estimate de 12 miliarde euro (dintre care 99 la sută neasigurate) și peste 1.300 de victime ca urmare a fenomenelor climatice și hidro-meteorologice începând cu anul 1980iv — printre care 36 de inundații pe râuri, care au afectat 368.000 de oameni, cauzând 403 decese și pagube de 2,6 miliarde euro, precum și 11 fenomene de ger și opt fenomene de caniculă.
Conform Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), peste 660.000 de persoane din România sunt expuse la riscul de furtună, pagubele anuale estimate fiind de 83 milioane euro. Pagubele potențiale rezultate pentru activele de capital natural, fizic și uman pot să afecteze creșterea economică și să aprofundeze inegalitatea, întrucât județele mai sărace din România și segmentele vulnerabile de populație care locuiesc în aceste spații sunt afectate în mod disproporționat de riscul de dezastre.
„În timp ce provocările legate de realizarea decarbonizării sunt considerabile, printr-un mix adecvat de reforme structurale, sociale și economice și investiții eficace susținute din fonduri publice, private și europene, România își poate crește nivelul de trai, atingându-și în același timp obiectivele climatice,” a declarat Marina Wes, Director de Țară al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană.
Raportul notează că țara se află pe traiectoria potrivită pentru atingerea obiectivului pentru 2030 de reducere a emisiilor cu 55 la sută față de nivelul din 1990. De fapt, România a redus deja emisiile cu 53 la sută în perioada 1990 – 2018. Cu toate acestea, îndeplinirea angajamentului său de neutralitate climatică până în 2050 va necesita acțiuni, politici publice și finanțare substanțiale și bine coordonate. Investițiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3 la sută din PIB-ul cumulativ pentru aceeași perioadă.
Cu peste 70 la sută din consumul total de energie al României depinzând de combustibilii fosili, tranziția energetică este esențială. Sectorul energetic, care cuprinde generarea de energie electrică, încălzire, transport și producție, reprezintă 66 la sută din emisiile din țară, urmat de agricultură (17 la sută) și industrie (12 la sută). Pentru a atinge net zero emisii până în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare, care să înlocuiască consumul direct de combustibili cu energie generată din surse regenerabile. RTCD demonstrează că nivelul costului suplimentar al dezvoltării unui sistem de energie electrică mai verde și bazat pe energie electrică regenerabilă nu crește substanțial nevoile de investiții. Creșterea eficienței energetice a clădirilor, în special printr-o izolare mai bună, este, de asemenea, evidențiată ca o investiție esențială.
Raportul propune o traiectorie posibilă spre neutralitatea climatică până în 2050, cu accent pe alte câteva domenii prioritare, pe lângă decarbonizarea sectorului energetic. Acestea includ:
- Decarbonizarea sectorului transporturilor: Un sector în care emisiile sunt greu de redus și o sursă din ce în ce mai mare de emisii, dar totodată un sector fără de care România nu își poate atinge obiectivul net zero. Accelerarea investițiilor, implementarea tehnologiilor existente, precum și încurajarea schimbării la nivel comportamental sunt măsuri ce pot accelera progresul, în special dacă sunt susținute de investiții din partea sectorului privat în infrastructura de încărcare rapidă a vehiculelor electrice.
- Optimizarea utilizării resurselor de apă: Apa este printre cele mai stringente probleme emergente atât în agenda țării de adaptare la schimbările climatice, cât și în cea de atenuare a acestora. Raportul arată că deficitul de apă este deja o sursă de îngrijorare în țară și se va agrava, având un impact direct asupra producției de energie, a agriculturii și a consumatorilor.
- Investiția în capitalul uman și competențe: România se confruntă deja cu lipsa de competențe și lipsa unei forțe de muncă corespunzător formate. În lipsa unor politici și investiții adecvate în dezvoltarea umană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon riscă să exacerbeze această situație și să creeze o constrângere majoră în ceea ce privește creșterea și îndeplinirea obiectivelor climatice.
„Oamenii sunt cheia succesului unei tranziții verzi. Schimbarea majoră de la sectoarele poluante la cele verzi nu poate fi realizată fără o forță de muncă formată în mod adecvat. Prin urmare, România ar trebui să investească în eliminarea decalajelor de competențe cu care se confruntă forța de muncă actuală și să-și adapteze sistemul de educație pentru a pregăti următoarea generație pentru noua economie și noile locuri de muncă,” a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară al Băncii Mondiale pentru România.
Având în vedere constrângerile fiscale considerabile ale României, raportul subliniază rolul esențial al sectorului privat nu numai în efortul de decarbonizare, ci și în finanțarea investițiilor relevante, în special în sectoarele transporturilor și energiei electrice. Consolidarea cadrului existent de parteneriat public-privat (PPP) ar putea contribui la mobilizarea finanțării private.
„Tranziția verde va genera oportunități fără precedent de creștere, dezvoltare și tehnologizare, pornind de la punctele forte existente ale României și, potențial, urcând în lanțurile valorice. Finanțarea publică, inclusiv din partea UE, nu va fi suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor verzi ale României. Este necesară implementarea unor stimulente pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă”, a declarat Ary Naïm, Manager pentru Europa Centrală și de Sud, Corporația Financiară Internațională.
Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România poate fi descărcat de aici.
Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România este primul raport axat pe un stat membru al Uniunii Europene, precum și pe o economie cu venituri ridicate. Acesta explorează modul în care acțiunea climatică, în conformitate cu obiectivul țării de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, interacționează cu calea de creștere și dezvoltare și propune acțiuni prioritare pentru reducerea emisiilor de carbon și consolidarea rezilienței, sprijinind în același timp creșterea economică incluzivă și reducerea sărăciei.