Listarea Hidroelectrica. Ce riscuri există pentru investitorii în „perla energiei”

microhidrocentrala-sursa-hidroelectrica-e1533027318526

Hidroelectrica, „perla din energie” a statului român, se listează la Bursa de Valori București (BVB), printr-o ofertă publică a acționarului minoritar Fondul Proprietatea. Deși este de așteptat ca listarea companiei să fie un succes și să fie cea mai mare listare din istoria pieței noastre de capital și chiar din regiune, există și o serie de riscuri pentru investitori.

Prospectul de listare al companiei arată că există mai multe riscuri specifice pentru Hidroelectrica, precum modificarea reglementărilor sau politicilor guvernamentale, punerea în aplicare cu succes a planului de dezvoltare, condițiile climatice care afectează producția de energie electrică și cererea pentru energia electrică, fluctuațiile prețului energiei electrice, reglementări tot mai stricte și complexe în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor, obligațiile legale de gospodărire a apelor introduse recent.

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

Modificarea reglementărilor sau politicilor guvernamentale

Astfel, prospectul arată că modificarea reglementărilor sau politicilor guvernamentale, în special ca urmare a unui nivel crescut de intervenție a Guvernului pe piața energiei electrice, ar putea să aibă efecte semnificative și negative asupra activității Grupului.

„Deciziile Guvernului și ale autorităților de reglementare cu privire la producția și furnizarea de energie electrică și, în special, la prețurile autorizate pentru cumpărarea și vânzarea de energie electrică pot afecta veniturile Grupului”, arată documentul.

De exemplu, documentul menționează introducerea de plafoane temporare ale prețurilor energiei electrice și alte măsuri pentru a controla prețurile energiei electrice la consumatorii finali pentru anumite categorii de consumatori, achiziția centralizată a energiei electrice prin mecanismul de achiziție centralizată. Mai este menționată și obligația de a contribui la Fondul de Tranziție Energetică, cu o cantitate de 100% din prețul mediu net lunar de vânzare ce depășește 450 RON/MWh.

Totodată, documentul arată că este posibil ca Grupul să nu poată să își pună în aplicare planul de dezvoltare în legătură cu proiectele sale hidroenergetice care se află în prezent în diverse etape de execuție, fiind expuse unor riscuri juridice, de dezvoltare și de execuție.

Planul de dezvoltare

Planul de investiții al Societății până în 2027 include proiecte hidroenergetice care în prezent se află în diferite stadii de execuție, cu o putere instalată totală estimată de 206 MW și o producție medie anuală estimată de 700 GWh/an.

„Nu poate exista nicio garanție că planul de dezvoltare al Grupului va fi realizat sau, dacă va fi realizat, va avea rezultatul planificat. Proiectele pot fi încetate sau suspendate, iar obiectul și calendarul unui proiect se pot modifica. De exemplu, dezvoltarea sau finalizarea de noi capacități de producție hidroenergetică poate fi supusă mai multor riscuri”, arată documentul.

Printre riscuri sunt exemplificate întârzieri în obținerea hotărârilor de Guvern necesare pentru anumite proiecte.

Totodată, pot apărea eșecuri sau întârzieri în obținerea autorizațiilor necesare ca urmare a desemnării ca zone naturale protejate a unor amplasamente aferente unor investiții în curs de desfășurare după inițierea acestora. Sunt date exemple: s-a întâmplat în cazul amenajărilor hidroenergetice Bumbești-Livezeni, Cerna-Belareca, Răstolița, Surduc-Siriu, Cornetu-Avrig, CernaMotru-Tismana, după ce acestea au fost incluse în zona naturală protejată Natura 2000.

Pot apărea de asemenea costuri majorate și întârzieri ale lucrărilor de construcții ca urmare a unor modificări ale legislației incidente, apărute după inițierea investițiilor, printre altele. Totodată, se pot diminua parametrii de producție calculați în faza de proiectare inițială, din cauza unor modificări ale legislației de mediu care reglementează metodologia de stabilire a debitului de servitute.

Pot apărea întârzieri cauzate de procesele de achiziții publice îndelungate și complexe care sunt necesare pentru contractarea de servicii de la terți sau întârzieri și majorări ale costurilor ca urmare a disputelor cu contractanți sau subcontractanți sau dependența de un număr limitat de contractanți, arhitecți, ingineri sau alți furnizori de servicii, dintre care unii se află în procedură de insolvență (cum ar fi Hidroconstrucția S.A., Romelectro S. A., filiala Societății – Hidroserv, UCM Reșița S.A.) și procedură de faliment (cum este ISPH Project Development S.A.).

Sunt menționate și deficitul de forță de muncă și majorarea prețurilor globale ale materiilor prime și lipsa sau creșterea a costurilor materialelor de construcții.

De exemplu, în cazul centralelor hidroelectrice („centrală hidroelectrică”, „hidrocentrală” sau „CHE”) Răstolița, Surduc-Siriu, Cornetu-Avrig și Bistrița-Poiana Mărului, Societatea a contractat serviciile Hidroconstrucția S.A. (în prezent aflată în procedură de insolvență), care pretinde o majorare cu aproximativ 90% a prețului aferent restului de lucrări propuse pentru 2023 și ar putea decide suspendarea sau rezilierea contractelor încheiate cu Societatea. Rezilierea contractelor încheiate cu Hidroconstrucția S.A. poate atrage suspendarea lucrărilor la CHE menționate anterior pentru o perioadă estimată de 12 luni până la desemnarea unui nou contractant. În același timp, beneficiile pe care Societatea se așteaptă să le obțină în urma investițiilor planificate în instalațiile hidroelectrice ar putea să difere în mod semnificativ de prognozele sale. Punerea în aplicare a planului de dezvoltare al Grupului poate fi mai costisitoare, mai consumatoare de timp și de resurse decât s-a anticipat și poate exercita o presiune considerabilă asupra proceselor și capacităților interne ale Grupului. În cazul în care Societatea nu reușește să gestioneze aceste schimbări în mod eficient, este posibil să nu poată profita de oportunitățile de pe piață și să nu își execute cu succes strategia de afaceri.

În același timp, beneficiile pe care Societatea se așteaptă să le obțină în urma investițiilor planificate în instalațiile hidroelectrice ar putea să difere în mod semnificativ de prognozele sale. Punerea în aplicare a planului de dezvoltare al Grupului poate fi mai costisitoare, mai consumatoare de timp și de resurse decât s-a anticipat și poate exercita o presiune considerabilă asupra proceselor și capacităților interne ale Grupului. În cazul în care Societatea nu reușește să gestioneze aceste schimbări în mod eficient, este posibil să nu poată profita de oportunitățile de pe piață și să nu își execute cu succes strategia de afaceri.

Prospectul mai arată că este posibil ca Grupul să nu poată să își pună în aplicare planul de dezvoltare în legătură cu dezvoltarea sau achiziționarea de noi proiecte de energie verde sau alte ținte M&A. Dacă sunt realizate, este posibil ca aceste proiecte să nu obțină rezultatele așteptate și să expună Grupul la riscuri specifice achizițiilor și dezvoltării și exploatării proiectelor de producție a energiei regenerabile, precum și la creșterea costurilor de exploatare.

Retehnologizarea și modernizarea instalațiilor hidroenergetice ale Grupului sunt expuse unor riscuri de dezvoltare și juridice, mai arată prospectul. Majoritatea capacităților hidroenergetice (echipamente și instalații) ale Grupului au fost puse în funcțiune între anii 1960 și 1990. După anul 2000, au fost retehnologizate și modernizate centralele electrice care produc un volum semnificativ de MW (precum Porțile de Fier I, Porțile de Fier II, 5 centrale electrice pe segmentul inferior al râului Olt și centrala electrică Lotru Ciunget), în timp ce au fost puse în funcțiune unități de producție suplimentare cu o putere de numai 171 MW, corespunzând centralelor hidroelectrice Poiana Teiului, Movileni, Râul Alb, Subcetate, Plopi, Cornetu, Robești, Bretea și Racovița). Planurile de afaceri actuale ale Grupului includ retehnologizarea și modernizarea a aproximativ 1,1 GW de putere instalată în centrale hidroelectrice până în anul 2030. Este posibil să dureze mai mulți ani înainte ca aceste proiecte să devină operaționale, interval de timp în care sunt expuse la o serie de riscuri de construcție, operaționale, juridice și de altă natură.

Este posibil ca Grupul să nu poată să își finanțeze planul de dezvoltare. Grupul intenționează să își finanțeze planul de dezvoltare prin generarea de fluxuri de numerar la nivel intern și prin finanțări externe. Este posibil ca termenii și condițiile în baza cărora ar putea fi puse la dispoziția Grupului viitoare fonduri sau finanțări să nu fie acceptabile sau ca fondurile sau finanțările să nu fie disponibile deloc Grupului, din cauza condițiilor economice și ale piețelor de capital, a încrederii investitorilor, a performanțelor comerciale ale Grupului, a evoluțiilor politice și legislative sau disponibilității creditării din partea băncilor și a altor creditori etc. Totodată, dacă sunt atrase fonduri pe un termen mai lung, este posibil ca gradul de îndatorare al Societății să crească și ca aceasta să fie supusă unor clauze și indicatori financiari suplimentari sau mai restrictivi, precum și unor costuri suplimentare pentru serviciul datoriei.

Condiții climatice

Producția de energie electrică de către Grup și cererea pentru energia electrică produsă de Grup sunt supuse condițiilor climatice care ar putea să fie independente de voința Grupului. Totodată, schimbările climatice și episoadele de evenimente meteorologice severe ar putea avea un efect negativ asupra echipamentelor de producție ale Grupului (puse în funcțiune și planificate a fi puse în funcțiune).

Producția de energie electrică a Grupului depinde în mare măsură de resurse naturale, precum ninsoare, ploaie, lumina solară sau intensitatea și viteza vântului și, cu toate că Grupul își planifică proiectele și operațiunile deja funcționale pe baza unor studii hidrologice și modele meteorologice istorice, acești factori sunt independenți de voința sa și pot varia semnificativ în timp. Performanța centralelor hidroelectrice ale Grupului în generarea electricității depinde de debitele de apă, debite ce variază în fiecare an și sunt supuse unor factori precum precipitații, viteza de topire a zăpezii și modificările sezoniere. Nu poate exista nicio garanție că afluxurile de apă la centralele hidroelectrice ale Grupul vor corespunde ipotezelor operaționale ale acestuia sau că condițiile climatice și de mediu nu se vor modifica semnificativ comparativ cu condițiile prevalente de la momentul în care au fost formulate ipotezele operaționale ale Grupului.

În cazul apariției unor condiții meteorologice nefavorabile, în special pe o perioadă lungă, cum ar fi vremea neobișnuit de caldă, acestea ar avea un impact negativ asupra generării de electricitate și implicit a profitabilității proiectelor afectate. De exemplu, în anul 2022, România s-a confruntat cu o secetă severă care a afectat producția Grupului de electricitate cu un nivel brut al producției hidroenergetice de 13,6 TWh în acel an, reprezentând o diminuare cu aproximativ 14,5% a producției din astfel de active comparativ cu producția medie anuală de energie hidroelectrică de 15,9 TWh din intervalul celor 10 ani anteriori.

Fluctuațiile prețului energiei electrice

Rezultatele operațiunilor Grupului pot fi afectate de fluctuațiile prețului energiei electrice. Veniturile și marjele Grupului în activitățile sale sunt expuse la fluctuațiile prețurilor energiei electrice pe piețele angro și cu amănuntul. Prețurile energiei electrice sunt stabilite în funcție de cererea de energie electrică din partea consumatorilor finali, de furnizarea de energie electrică de la activele de producție conectate la rețea, precum și de capacitatea de interconectare cu țările vecine și de situația pieței din acestea. În cazurile în care Societatea alege să vândă pe piața liberă, aceasta își asumă expunerea astfel rezultată la fluctuațiile de preț de pe piața energiei electrice

Prețurile de piață ale energiei electrice au cunoscut adesea perioade de volatilitate, de exemplu, între 2020 și 2022, pandemia de COVID-19 a dus la o scădere a consumului și a prețurilor energiei electrice, în timp ce războiul din Ucraina a dus la o creștere a prețurilor energiei pe fondul crizei provocate de creșterea prețurilor la gazele rusești.

Prețurile la care energia produsă de Grup este vândută pe piață depind în parte de costul relativ, de eficiența și de investițiile necesare pentru dezvoltarea și exploatarea surselor de energie. O scădere a costurilor altor surse de energie electrică, cum ar fi combustibilii fosili sau energia nucleară, ar putea reduce prețul energiei electrice. O cantitate semnificativă de noi capacități de generare a energiei electrice care devin disponibile ar putea, de asemenea, reduce prețul energiei electrice. Creșterea simultană a capacităților solare și eoliene de electricitate în perioadele de disponibilitate înaltă a resurselor poate conduce la o scădere a prețurilor energiei electrice.

În același timp, modificări mai ample ale reglementărilor privind piața de tranzacționare a energiei electrice, cum sunt OUG 119/2022 și OUG 153/2022, ambele aplicabile până la 31 martie 2025, au avut, de asemenea, un impact asupra prețurilor energiei electrice, impunând Societății să vândă prin intermediul MACEE la prețul fix de 450 RON/MWh o anumită cantitate de energie produsă.

Cererea de energie electrică este supusă unei serii de alți factori asupra cărora Grupul nu are niciun control, inclusiv evoluțiile economice și politice din România (și din afara României), care fluctuează în funcție de ciclurile economice, cererea consumatorilor, condițiile climatice și caracterul sezonier. De exemplu, pandemia de COVID-19 a cauzat o scădere a cererii de energie electrică de la 55,15 TWh în 2019 la 53,59 TWh în 2020. O scădere a prețurilor de piață la energia electrică ar putea avea efecte negative semnificative asupra activității, situației financiare, rezultatelor operațiunilor și perspectivelor Grupului.

Reglementări în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor

Grupul face obiectul unor reglementări tot mai stricte și complexe în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor și poate fi expus la obligații semnificative în cazul oricărei nerespectări a respectivelor reglementări.

Obligațiile legale de gospodărire a apelor

Este posibil ca Societatea să nu poată respecta obligațiile legale de gospodărire a apelor introduse recent.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: