VIDEO Mugur Isărescu, prima ieșire publică după un an: Există controverse aprinse pe tema schimbărilor climatice și a monedelor digitale. La BNR ne adaptăm din mers

Guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu a declarat marți că noi teme încep să fie în atenția băncilor centrale, teme care iscă controverse aprinse, precum impactul schimbărilor climatice și monedele digitale, teme la care Banca Națională se adaptează din mers.

Aceasta este prima ieșire publică a guvernatorului din ultimul an, cu excepția conferințelor video la care a participat.

„În perioada pandemiei nu am mai putut organiza întâlniri directe în incinta sediului central, pentru a nu pune nicicum în pericol activitatea unor direcții esențiale pentru sistemul financiar românesc și pentru securitatea țării. În ultimele 14 luni, de când am fost nevoiți să ne închidem datorită pandemiei, am trimis peste 100 de comunicate de presă. Au mai fost 4 declarații de presă ale guvernatorului, 7 comunicate ale consiliului de admin ale BNR, zeci de alte intervenții ale reprezentanților BNR și multe răspunsuri la solicitări ale presei. Ne-am adaptat la situație, dar nu ne-am izolat. După mai bine de un an de zile de la ultima noastră întâlnire revenim la întâlniri directe cu media”, a precizat guvernatorul, în deschiderea unei conferințe de presă pentru prezentarea Raportului Consiliului Național de Supraveghere Macroprundențială pentru sprijinirea finanțării verzi.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Principalele declarații ale Guvernatorului Mugur Isărescu:

Noi teme încep să fie tot mai mult în atenția băncilor centrale din Europa și din lume. E vorba de recalibrări ale strategiilor de politică monetară, despre impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei, finanțelor, activității bancare, despre monedele și activele digitale. Apoi se discută frecvent ca teme relativ noi despre promovarea diversității și a sustenabilității. Toate acestea nu sunt tratate încă unitar, chiar la universități de prestigiu. Nu avem absolvenți în țară sau în străinătate pe aceste teme. Nici în cercurile de specialitate nu asistăm la o tratare unitare, ci mai degrabă la o diversitate de puncte de vedere. Mai mult, controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse. Monitorizarea lor în această fază reclamă expertiză nouă, formată din mers, experiență diversă, echipe multidisciplinare care includ alături de specialiști în economie și finanțe și oameni cu cunoștințe și experiențe din alte domenii.

Ce facem noi la Banca Națională? Ne adaptăm din mers, nu avem altă soluție la noile situații. Constatarea noastră este că nu putem încă să localizăm aceste probleme – de exemplu problema schimbărilor climatice, ca și pe cea a monedelor digitale, ca să dau numai două exemple unde problemele sunt cele mai aprige – într-o anumită direcție existentă în prezent în structura băncii.

De asemenea, cred că este prematur să înființăm acum, la nivelul actual de cunoștințe și de consensualizare, dacă există vreuna la nivel mondial, departamente noi cu structură fixă. Am optat pentru grupuri de lucru multidisciplinare care pot lucra cu direcțiile existente în bancă.

Raportul pe care îl prezentăm astăzi este un pas în această direcție.

Subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex și controversat încă pentru a putea fi acoperit de o singură entitate. Un exemplu recent, de câteva zile, este edificator: disputele deschise, nu în spatele ușilor închise, asupra rolului băncilor centrale în lupta pentru contrabalansarea schimbărilor climatice. În timp ce președintele FED a susținut că banca centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menținere a stabilității prețurilor și că ea nu poate stabili sub nicio formă politica de combatere a schimbărilor climatice, aceste rol revenind guvernelor, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a spus de-a-ndoaselea, a insistat că băncile nu pot să își îndeplinească pe deplin mandatul de control al inflației dacă nu se implică puternic în problemele ridicate de schimbările climatice. Aceasta nu este doar o diferență de nuanță, e o diferență de esență.

Dincolo de aceste diferențe de opinie, se conturează parcă un nucleu consensual, mai ales la nivelul UE, și anume că, deși băncile centrale nu au rolul principal în agenda schimbărilor climatice și nici nu pot substitui politicile fiscale sau politicile industriale, băncile centrale pot contribui semnificativ din numeroase perspective la progrese în acest domeniu, și anume: creșterea gradului de conștientizare în societate cu privire la implicațiile schimbării climatice, o mai bună trasnparență, susținerea finanțărilor verzi și descurajarea celor care emană carbon, evaluarea riscurilor și alte câteva domenii.

Care e opțiunea noastră, la Banca Națională? Deocamdată am hotărât să urmărim cu atenție și să analizăm aceste evoluții, mai ales în cadrul structurilor nou create. Consiliul de administrație a hotărât să formeze câteva structuri noi. Monitorizarea de fapt continuă, cam de doi ani am pornit, să vedem ce se întâmplă cu aceste dezbateri. Vă reamintesc că o primă evaluare a riscurilor climatice a fost realizată în cursul anului 2019, prin identificarea sectoarelor economice care pot fi afectate și evaluarea rolului acestora pentru sistemul financiar.

De asemenea, începând cu luna septembrie 2020, BNR a aderat la rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere financiară pentru ecologirea sistemului financiar Network for Greening the Financial System. Totodată, BNR a facilitat dezbaterile pe tema schimbărilor climatice.

Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii:

1. Creșterea în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice
2. Sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară
3. Îmbunătățirea transparenței raportărilor și disponibilității informațiilor legate de scchimbarea climatică, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în societate și în cadrul sistemului financiar.

În ședința de săptămâna trecută, din 3 iunie, consiliul general al CNSM a analizat propunerile din raport și a decis adoptarea unoi recomandări către Guvern, către BNR și către ASF prin care să se implementeze propunerile de politici formulate în material.