VIDEO Mugur Isărescu, prima ieșire publică după un an: Există controverse aprinse pe tema schimbărilor climatice și a monedelor digitale. La BNR ne adaptăm din mers

Mugur Isărescu

Guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu a declarat marți că noi teme încep să fie în atenția băncilor centrale, teme care iscă controverse aprinse, precum impactul schimbărilor climatice și monedele digitale, teme la care Banca Națională se adaptează din mers.

Aceasta este prima ieșire publică a guvernatorului din ultimul an, cu excepția conferințelor video la care a participat.

„În perioada pandemiei nu am mai putut organiza întâlniri directe în incinta sediului central, pentru a nu pune nicicum în pericol activitatea unor direcții esențiale pentru sistemul financiar românesc și pentru securitatea țării. În ultimele 14 luni, de când am fost nevoiți să ne închidem datorită pandemiei, am trimis peste 100 de comunicate de presă. Au mai fost 4 declarații de presă ale guvernatorului, 7 comunicate ale consiliului de admin ale BNR, zeci de alte intervenții ale reprezentanților BNR și multe răspunsuri la solicitări ale presei. Ne-am adaptat la situație, dar nu ne-am izolat. După mai bine de un an de zile de la ultima noastră întâlnire revenim la întâlniri directe cu media”, a precizat guvernatorul, în deschiderea unei conferințe de presă pentru prezentarea Raportului Consiliului Național de Supraveghere Macroprundențială pentru sprijinirea finanțării verzi.

 





Principalele declarații ale Guvernatorului Mugur Isărescu:

Noi teme încep să fie tot mai mult în atenția băncilor centrale din Europa și din lume. E vorba de recalibrări ale strategiilor de politică monetară, despre impactul schimbărilor climatice și al digitalizării asupra economiei, finanțelor, activității bancare, despre monedele și activele digitale. Apoi se discută frecvent ca teme relativ noi despre promovarea diversității și a sustenabilității. Toate acestea nu sunt tratate încă unitar, chiar la universități de prestigiu. Nu avem absolvenți în țară sau în străinătate pe aceste teme. Nici în cercurile de specialitate nu asistăm la o tratare unitare, ci mai degrabă la o diversitate de puncte de vedere. Mai mult, controversele în aceste domenii sunt deseori aprinse. Monitorizarea lor în această fază reclamă expertiză nouă, formată din mers, experiență diversă, echipe multidisciplinare care includ alături de specialiști în economie și finanțe și oameni cu cunoștințe și experiențe din alte domenii.

Ce facem noi la Banca Națională? Ne adaptăm din mers, nu avem altă soluție la noile situații. Constatarea noastră este că nu putem încă să localizăm aceste probleme – de exemplu problema schimbărilor climatice, ca și pe cea a monedelor digitale, ca să dau numai două exemple unde problemele sunt cele mai aprige – într-o anumită direcție existentă în prezent în structura băncii.

De asemenea, cred că este prematur să înființăm acum, la nivelul actual de cunoștințe și de consensualizare, dacă există vreuna la nivel mondial, departamente noi cu structură fixă. Am optat pentru grupuri de lucru multidisciplinare care pot lucra cu direcțiile existente în bancă.

Raportul pe care îl prezentăm astăzi este un pas în această direcție.

Subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex și controversat încă pentru a putea fi acoperit de o singură entitate. Un exemplu recent, de câteva zile, este edificator: disputele deschise, nu în spatele ușilor închise, asupra rolului băncilor centrale în lupta pentru contrabalansarea schimbărilor climatice. În timp ce președintele FED a susținut că banca centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menținere a stabilității prețurilor și că ea nu poate stabili sub nicio formă politica de combatere a schimbărilor climatice, aceste rol revenind guvernelor, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a spus de-a-ndoaselea, a insistat că băncile nu pot să își îndeplinească pe deplin mandatul de control al inflației dacă nu se implică puternic în problemele ridicate de schimbările climatice. Aceasta nu este doar o diferență de nuanță, e o diferență de esență.

Dincolo de aceste diferențe de opinie, se conturează parcă un nucleu consensual, mai ales la nivelul UE, și anume că, deși băncile centrale nu au rolul principal în agenda schimbărilor climatice și nici nu pot substitui politicile fiscale sau politicile industriale, băncile centrale pot contribui semnificativ din numeroase perspective la progrese în acest domeniu, și anume: creșterea gradului de conștientizare în societate cu privire la implicațiile schimbării climatice, o mai bună trasnparență, susținerea finanțărilor verzi și descurajarea celor care emană carbon, evaluarea riscurilor și alte câteva domenii.

Care e opțiunea noastră, la Banca Națională? Deocamdată am hotărât să urmărim cu atenție și să analizăm aceste evoluții, mai ales în cadrul structurilor nou create. Consiliul de administrație a hotărât să formeze câteva structuri noi. Monitorizarea de fapt continuă, cam de doi ani am pornit, să vedem ce se întâmplă cu aceste dezbateri. Vă reamintesc că o primă evaluare a riscurilor climatice a fost realizată în cursul anului 2019, prin identificarea sectoarelor economice care pot fi afectate și evaluarea rolului acestora pentru sistemul financiar.

De asemenea, începând cu luna septembrie 2020, BNR a aderat la rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere financiară pentru ecologirea sistemului financiar Network for Greening the Financial System. Totodată, BNR a facilitat dezbaterile pe tema schimbărilor climatice.

Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii:

  1. Creșterea în mod sustenabil a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbării climatice
  2. Sprijinirea schimbării structurale a economiei spre una cu valoare adăugată superioară
  3. Îmbunătățirea transparenței raportărilor și disponibilității informațiilor legate de scchimbarea climatică, precum și creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în societate și în cadrul sistemului financiar.

În ședința de săptămâna trecută, din 3 iunie, consiliul general al CNSM a analizat propunerile din raport și a decis adoptarea unoi recomandări către Guvern, către BNR și către ASF prin care să se implementeze propunerile de politici formulate în material.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *