Sursă: Unsplash
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că din cauza creşterii preţurilor la inputuri, fermierii noştri sunt tot mai mult în imposibilitatea de a obţine profit, iar dacă nu se iau la timp măsuri serioase de susţinere la nivel european, îi putem pierde. Oficialul a mai declarat, la Consiliul Informal al Miniştrilor agriculturii ce a avut loc la Pgara, Cehia, că o altă mare provocare care necesită atenţie o reprezintă creşterile de preţuri la consumator, cu riscul ca anumite categorii să nu-şi mai poată asigura necesarul de hrană.
”Întrebarea 1: În ceea ce priveşte provocările actuale şi viitoare (schimbări climatice, război, inflaţie, etc.), cum să ne coordonăm mai bine în UE şi la nivel mondial pentru a obţine mai multe sinergii şi eficienţă a tuturor acţiunilor pentru a asigura securitatea alimentară globală? Provocările actuale se suprapun peste cele reprezentate de tranziţia către sisteme alimentare durabile şi necesită eforturi sporite la nivelul UE, dar şi la nivel mondial. Eforturile trebuie să vizeze implicarea activă şi responsabilizarea tuturor actorilor în toate etapele sistemului alimentar. Obiectivele ambiţioase stabilite de Pactul Verde european ar putea ajuta la transformarea agriculturii într-un model mai durabil, dar trebuie să avem mare grijă să nu punem în pericol securitatea alimentară şi competitivitatea agriculturii din UE. Din cauza creşterii preţurilor la inputuri fermierii noştri sunt tot mai mult în imposibilitatea de a obţine profit. Dacă nu luăm la timp măsuri serioase de susţinere la nivel european, îi putem pierde, iar fără ei nu există hrană. Presiunea produselor din ţări terţe reprezintă o provocare enormă pentru competitivitatea produselor europene şi trebuie ca aceste produse să respecte aceleaşi standarde înalte aplicate de fermierii noştri. În plus, delocalizarea producţiei agricole europene va conduce la schimbări profunde privind mediul cu amprentă deosebită privind despăduririle”, a spus Daea.
Lanţurile scurte de aprovizionare reprezintă o soluţie pentru reducerea impactului de mediu şi facilitarea tranziţiei către sisteme alimentare durabile.
”Desigur, soluţii general valabile nu sunt uşor de găsit, dar o abordare raţională ar fi să ţinem seama de diferenţele dintre sectoarele agricole ale statelor membre şi de soluţiile diferite pe care acestea le pot aplica pentru a putea furniza alimente sănătoase la preţuri accesibile”, a adăugat el.
În opinia lui Daea, o altă mare provocare care necesită atenţie o reprezintă creşterile de preţuri la consumator, cu riscul ca anumite categorii să nu-şi mai poată asigura necesarul de hrană.
”Întrebarea 2: Acţiunile discutate pentru dezvoltarea unor sisteme alimentare mai durabile sunt adesea axate pe dez-intensificare. Care ar putea fi contribuţia noilor tehnologii şi a noilor tehnici de ameliorare pentru a ajunge la sisteme alimentare mai durabile? Agricultorii europeni fac eforturi pentru a produce durabil indiferent de tipul de agricultură, iar dez-intensificarea trebuie abordată cu prudenţă pentru a nu periclita securitatea alimentară prin măsuri care să ducă la reducerea producţiei şi la creşterea exagerată a preţurilor. Cercetarea aplicată şi inovarea sunt cu certitudine în măsură să sprijine tranziţia agriculturii către un model de agricultură mai durabilă, care să permită atenuarea efectelor schimbărilor climatice”, a mai spus ministrul Agriculturii.
Noile tehnici genomice pot permite găsirea unor răspunsuri adecvate la provocările schimbărilor climatice globale şi la atingerea obiectivelor Pactului verde european, prin obţinerea de noi soiuri de plante rezistente la deficitul de apă, la boli şi dăunători şi trecerea la un model durabil de agricultură într-un timp mai scurt.
”Tehnologiile genomice promovate şi materializate în obţinerea de soiuri şi hibrizi cu rezistenţă la boli şi dăunători ne pot scuti de măsuri administrative de reducere a pesticidelor care sunt mai costisitoare, afectând randamentele de producţie cu implicaţii majore în securitatea alimentară. Trebuie să fim atenţi şi productivi în acest domeniu, reducerea pesticidelor prin interpretări statistice nefiind o soluţie viabilă. Soluţia constă în alternative biologice care să le devanseze pe cele administrative, de aceea, cadrul de reglementare a pesticidelor trebuie să asigure libertatea fermierilor de a alege. Din acest punct de vedere, România se află alături de toţi cei care trebuie să acţioneze în echipaje comune, astfel încât să dam răspuns problemelor cu care ne confruntăm”, a precizat DAea.
Creşterea gradului de conştientizare a publicului şi a consumatorilor cu privire la produsele obţinute prin noile tehnici de editare a genomului este importantă pentru introducerea pe piaţă a acestora.
”Ar fi oportun ca tehnologiile genomice să fie aprobate cât mai rapid la nivelul UE şi să beneficieze de alocare de fonduri pentru cercetarea în domeniu”, a adăugat el.