Oamenii de afaceri greci aşteaptă mai bine de jumătate de an rambursările de TVA

Mai bine de jumătate de an trebuie să aştepte mii de oameni de afaceri din Grecia pentru a primi rambursările de TVA de la statul grec, potrivit unui raport al UE, scrie Capital.gr. Grecia, împreună cu Italia și Cipru, au cei mai mari timpi de rambursare a TVA, creând astfel mari probleme de lichiditate pentru companii, mai ales într-o perioadă deosebit de dificilă, cum este pandemia.

Datele se referă la 2020 și arată că Italia întârzie rambursările de TVA cu 62 de săptămâni, Cipru cu 43 și Grecia cu 31 de săptămâni. Dimpotrivă, dacă o companie întârzie să plătească TVA timp de 6 luni trebuie să plătească amenzi și majorări, existând întotdeauna şi amenințarea executării silite.

Conform raportului, o companie din UE are nevoie în medie de mai mult de 9 ore pentru a se conforma procedurilor (birocrației) referitoare la rambursarea TVA și mai mult de 17 săptămâni pentru a primi rambursarea TVA.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Italia și România sunt statele membre cu cel mai mare număr de ore necesare pentru conformarea la rambursările TVA (aproximativ 42 și respectiv 22 de ore). Italia, Cipru și Grecia înregistrează cel mai mare număr de săptămâni necesare pentru a primi rambursări de TVA (aproximativ 62, 43 și, respectiv, 31 de săptămâni). În plus, diferența dintre cea mai bună performanță a UE și cea mai proastă performanță a UE rămâne relativ mare. Acest lucru demonstrează nevoia unei agende ambițioase în acest domeniu la nivelul UE.

Evaziunea în domeniul TVA

Din studiu rezultă că evaziunea în domeniul TVA în Europa depășește 140 de miliarde de euro, însă, din cauza pandemiei, această sumă va trebui reexaminată și ar putea fi chiar mai mare. Nouă țări (Bulgaria, Cehia, Grecia, Italia, Lituania, Malta, Polonia, România și Slovacia) continuau să prezinte deficite de încasare de TVA peste media UE (11%) în 2020, iar Italia, Grecia, Lituania și România aveau pierderi de peste 25% din veniturile potențiale din TVA. Mai exact, în timp ce veniturile potențiale din TVA se ridică la 21 miliarde de euro, Grecia încasează aproximativ 15 miliarde de euro. Conform datelor, Grecia a avut cea mai slabă performanță din Zona Euro în 2020 și a doua cea mai slabă performanță din Europa, după România.

Unul dintre motivele pentru care instituțiile au insistat în ultimii ani asupra creșterii plafonului de scutire de la regimul TVA pentru companii, până la venituri brute de 25.000 de euro (faţă de 10.000 de euro astăzi) este tocmai cantitatea uriașă de evaziune fiscală înregistrată. Specialiştii susțin că acest lucru va reduce costurile administrative care apar atât pentru administrația fiscală, cât și pentru întreprinderile mici în ceea ce privește conformarea acestora din urmă și îndeplinirea obligațiilor lor faţă de regimul normal de TVA. De asemenea, odată cu creșterea plafonului de scutire, comparativ cu companiile mai mari, este favorizată competitivitatea întreprinderilor mici, deoarece acestea nu sunt obligate să perceapă TVA la livrările de bunuri și la serviciile pe care le prestează.

Sursa: Rador / Traducerea: Carolina Ciulu