Vicepremierul bulgar și ministru al dezvoltării regionale, Grozdan Karadjov, a anunțat un nou coridor cu autostrăzi de la București la porturile Alexandroupolis și Salonic, în cadrul dezbaterii „Balcanii Conectați”, transmite 24Chasa, citată de Rador.
Discuția face parte din formatul Trend Europe al ziarului 24Chasa, în parteneriat cu Parlamentul European, iar la aceasta au participat vicepremierul bulgar, Grozdan Karadjov, ministrul adjunct al transporturilor de la Sofia, Ilia Iliev, precum și experții bulgari Ivan Kațarov și Simeon Evtimov.
Coridorul de la București la porturile grecești ar fi bine să fie combinat cu o linie de cale ferată. Acest proiect este prioritar pentru UE, care îl poate cofinanța și poate angaja Banca Europeană de Investiții pentru a face procedurile.
Coridorul Orient/Estul Mediteranei a fost, de asemenea, important pentru UE. În Bulgaria, acesta este Vidin-Sofia-Kulata, iar de acolo din nou către Salonic.
Dacă România și Bulgaria nu își construiesc autostrăzile, există o alternativă prin Macedonia de Nord și ambele țări vor fi ocolite de fluxurile de transport, crede Karadjov.
El a anunțat, de asemenea, un alt nou proiect – o autostradă de la Ruse la Veliko Tîrnovo. Conform planurilor, urmează să fie finalizată până în 2028. Karadjov a prezentat și prioritățile apropiate ale guvernului.
Acestea sunt finalizarea autostrăzii Hemus până în 2027, finalizarea autostrăzii Vidin-Botevgrad, în doi ani și jumătate, finalizarea autostrăzii Europa.
În următorii trei ani, va fi lansată autostrada Marea Neagră, care va lega portul românesc Constanța de Varna și Burgas și de acolo să continue spre Istanbul.
Pentru noi poduri peste Dunăre însă, până acum nu a existat nicio aprobare/acord din partea României pentru niciunul dintre cele cinci proiecte.
La discuție, ministrul adjunct al transporturilor, Ilia Iliev, a vorbit despre linii de mare viteză de peste 200 km pe oră și despre o călătorie de 3 ore până la București și de la Sofia la Varna.
Singura legătură feroviară electrificată în prezent ar fi cea cu Turcia. Bulgaria are către România trei trasee, dar cu o viteză medie de 40 km pe oră. Prin Serbia, de la Dimitrovgrad la Nis, linia de cale ferată nu a fost de asemenea electrificată și are o viteză redusă.
Nu există nicio linie cu Macedonia de Nord, iar cele două legături cu Grecia de pe teritoriul acesteia nu sunt nici ele electrificate. În extinderea rețelei transeuropene, Bulgaria este din nou izolată, crede Iliev. România plănuiește o linie de mare viteză, în Grecia este există deja una de la Atena la Salonic, iar în curând va începe una între Salonic și Alexandroupolis.
Iliev spune că ministerul va purta discuții cu omologii săi greci, pentru a se îndrepta ei către Kulata. Vor fi studiate posibilități pentru linii de mare viteză pe direcția București-Sofia-Kulata în direcția Atena.
„Ne vom îndrepta eforturile și în direcția Varna. Astfel, sunt șanse mari ca pe viitor distanța Sofia – Varna, Sofia – București să fie luată în cel mult trei ore”, a spus Iliev. Europarlamentarul Petăr Vitanov a subliniat că UE introduce noi standarde, printre care o viteză de 160 km/h pentru transportul de pasageri și 100 km pentru transportul de marfă.
Realizarea proiectelor feroviare este o mare oportunitate pentru Bulgaria de a ieși din rolul unei țări periferice, a spus Vitanov.
Expertul feroviar Simeon Evtimov a pus de asemenea accentul pe o linie de cale ferată de mare viteză de la București la Atena, dar a declarat că aceasta ar putea ajunge și în Țările Baltice. Ivan Kațarov, directorul executiv al Forumului Bulgar pentru Infrastructura de Transport, s-a declarat împotriva reluării ideii unui tunel lung de 15 km prin Defileul Kresna de pe autostrada Struma.
El a subliniat că Bulgaria ar trebui să dezvolte și transportul pe Dunăre.
Sursa: 24Chasa/ Rador/ Traducere: Mirela Petrescu