Sursa Foto : Cătălin Drulă/Facebook
Proiectele propuse pentru infrastructura de transport (7,6 miliarde euro) reprezintă cea mai mare alocare financiară din întreaga finanţare disponibilă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: aproape 30 de miliarde de euro.
Pentru sectorul transporturilor, România propune patru tipuri de investiţii majore şi două reforme. Investiţiile se referă la construirea de autostrăzi, modernizarea/reînnoirea căilor ferate, două magistrale de metrou şi achiziţia de material rulant nou.
În ceea ce priveşte reformele, autorităţile au promis transport sustenabil şi ecologic (nou sistem de taxare pentru transportatori şi taxarea poluării). Raportat la suma totală, 7,6 miliarde de euro, finanţarea celor 4 autostrăzi reprezintă 2,7 miliarde euro în timp ce proiectele din sectorul feroviar peste 3,6 miliarde euro.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„O Românie cu Transport modern“
„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km, și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca“, se arată în PNRR.
Patru autostrăzi care trebuie să fie terminate până în 2026
Una dintre cele mai importante condiţii pentru finanţarea proiectelor prin PNRR este finalizarea lucrărilor până în august 2026.
Cea mai avansată investiţie din domeniul rutier este tronsonul de 42 de kilometri dintre Nădăşelu şi Poarta Sălajului unde deja se lucrează (constructor UMB).
Cea mai mare investiţie rutieră este, însă, A7 – Autostrada spre Moldova, Ploieşti –Paşcani, 320 km lungime şi 1,7 miliarde euro. Din cele patru tronsoane, doar primul, Ploieşti – Buzău de 63 km, este lansat în licitaţie pentru execuţie. Pentru Autostrada Unirii A8 vor fi finanţate „capetele” Târgu Mureș – Miercurea Nirajului şi Leghin – Paşcani (în total 60 km).
Autostrada cu „tuneluri pentru urşi” inclusă la finanţare prin PNRR, dar fără constructor
Singurul tronson care lipseşte pentru a avea autostradă completă de la Sibiu la Vama Nădlac 2 este „gaura“ de 10 kilometri dintre Holdea şi Margina. Nu lungimea este problema, ci faptul că peste 2 kilometri reprezintă tunel. În plus, pentru acest proiect de 285 milioane euro, CNAIR încă nu are contract semnat ci doar oferte depuse. Termenul de reliazare este de 38 de luni, din care 10 pentru proiectare şi 28 pentru execuţie.
Taxă de drum pe kilometru/ poluatorul plăteşte
– Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
– Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic
– Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
– Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
Peste 300 de kilometri de linie de tren modernizată, trenuri cu hidrogen şi două magistrale de metrou
Două linii de tren foarte importante vor fi modernizate cu fonduri din PNRR: Arad – Timişoara – Caransebeș, cu o lungime de 155 km şi o valoare de 1,3 miliarde euro, respectiv Cluj Napoca – Episcopia Bihor, 156 km şi 1,3 miliarde euro, finanţare solicitată.
Pentru reînnoire sunt propuse liniile Bucureşti – Piteşti şi Reşiţa – Voiteni.
„Aceste două proiecte sunt planificate a fi operate cu trenuri cu hidrogen, nefiind astfel necesară electrificarea acestora. Traficul aferent acestor rute este unul de pasageri, în special de tip navetă, serviciu care se poate efectua cu trenuri de tip H-EMU sau B-EMU, electrificarea fiind un proces mai lung și costisitor financiar, nefiind justificat în acest moment“, arată PNRR.
Reînnoirea pe linia Bucureşti – Piteşti şi cele 12 trenuri cu hidrogen ar costa 380 milioane euro.
600 de milioane de euro pentru metrou la Bucureşti şi Cluj Napoca
Cele două investiţii pentru metrou la Bucureşti (extindere) şi Cluj Napoca (prima linie subterană din municipiu) au o valoare totală de aproximativ 3 miliarde euro, iar suma cerută la finanţare prin PNRR este de 600 milioane euro.
Pentru M4 – diametrala Nord – Sud, Gara de Nord – Gara Progresu (13 kilometri, 13 staţii plus un depou), indicatorii tehnico – economici arată o valoare a investiţiei de 8 miliarde lei. Prima secţiune Gara de Nord – Filaret, proiect în care sunt incluse şi 15 rame noi, are o valoare estimată de 909 milioane de euro, potrivit anexelor PNRR consultate de Economedia. Viteza comercială va fi de 36 km/h, iar capacitatea maximă de 50.000 persoane/oră/sens. Prin PNRR se solicită 290 de milioane euro.
Pentru linia de metrou din Cluj cu o lungime de 20 de kilometri şi 19 staţii (14 fiind pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca), estimarea investiţiei este de 5,7 miliarde lei, iar durata de execuţie şapte ani, potrivit Hotărârii de Guvern din toamna anului trecut. Prin PNRR, pentru secţiunea 1: Sfânta Maria – Europa Unită se solicită 310 milioane euro. Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea unui metrou: „populația deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori) şi configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești) ce este legată funcțional de Cluj-Napoca”, se arată în PNRR.
Din punct de vedere al capacității de transport metroul din Cluj-Napoca va include:
– 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);
– Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/oră și sens;
Programare PNRR Metrou:
Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu staţiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km
Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare Q4 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km
Pentru cele două linii noi de metrou, rămân aşadar, încă 2,4 miliarde de euro care trebuie asigurate prin noul Program Operaţional Transport (POT) şi cu bani de la buget.