PNRR: 7,6 miliarde de euro pentru autostrăzi, căi ferate şi metrou. Transporturile primesc cea mai mare „felie“ din cele 30 de miliarde disponibile

Proiectele propuse pentru infrastructura de transport (7,6 miliarde euro) reprezintă cea mai mare alocare financiară din întreaga finanţare disponibilă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă: aproape 30 de miliarde de euro.

Pentru sectorul transporturilor, România propune patru tipuri de investiţii majore şi două reforme. Investiţiile se referă la construirea de autostrăzi, modernizarea/reînnoirea căilor ferate, două magistrale de metrou şi achiziţia de material rulant nou.

În ceea ce priveşte reformele, autorităţile au promis transport sustenabil şi ecologic (nou sistem de taxare pentru transportatori şi taxarea poluării). Raportat la suma totală, 7,6 miliarde de euro, finanţarea celor 4 autostrăzi reprezintă 2,7 miliarde euro în timp ce proiectele din sectorul feroviar peste 3,6 miliarde euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

„O Românie cu Transport modern“

„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km, și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca“, se arată în PNRR.

Patru autostrăzi care trebuie să fie terminate până în 2026

Una dintre cele mai importante condiţii pentru finanţarea proiectelor prin PNRR este finalizarea lucrărilor până în august 2026.

Cea mai avansată investiţie din domeniul rutier este tronsonul de 42 de kilometri dintre Nădăşelu şi Poarta Sălajului unde deja se lucrează (constructor UMB).

Cea mai mare investiţie rutieră este, însă, A7 – Autostrada spre Moldova, Ploieşti –Paşcani, 320 km lungime şi 1,7 miliarde euro. Din cele patru tronsoane, doar primul, Ploieşti – Buzău de 63 km, este lansat în licitaţie pentru execuţie. Pentru Autostrada Unirii A8 vor fi finanţate „capetele” Târgu Mureș – Miercurea Nirajului şi Leghin – Paşcani (în total 60 km).

Autostrada cu „tuneluri pentru urşi” inclusă la finanţare prin PNRR, dar fără constructor

Singurul tronson care lipseşte pentru a avea autostradă completă de la Sibiu la Vama Nădlac 2 este „gaura“ de 10 kilometri dintre Holdea şi Margina. Nu lungimea este problema, ci faptul că peste 2 kilometri reprezintă tunel. În plus, pentru acest proiect de 285 milioane euro, CNAIR încă nu are contract semnat ci doar oferte depuse. Termenul de reliazare este de 38 de luni, din care 10 pentru proiectare şi 28 pentru execuţie.

Taxă de drum pe kilometru/ poluatorul plăteşte

– Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;

– Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic

– Creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);

– Înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).

Peste 300 de kilometri de linie de tren modernizată, trenuri cu hidrogen şi două magistrale de metrou

Două linii de tren foarte importante vor fi modernizate cu fonduri din PNRR: Arad – Timişoara – Caransebeș, cu o lungime de 155 km şi o valoare de 1,3 miliarde euro, respectiv Cluj Napoca – Episcopia Bihor, 156 km şi 1,3 miliarde euro, finanţare solicitată.

Pentru reînnoire sunt propuse liniile Bucureşti – Piteşti şi Reşiţa – Voiteni.

„Aceste două proiecte sunt planificate a fi operate cu trenuri cu hidrogen, nefiind astfel necesară electrificarea acestora. Traficul aferent acestor rute este unul de pasageri, în special de tip navetă, serviciu care se poate efectua cu trenuri de tip H-EMU sau B-EMU, electrificarea fiind un proces mai lung și costisitor financiar, nefiind justificat în acest moment“, arată PNRR.

Reînnoirea pe linia Bucureşti – Piteşti şi cele 12 trenuri cu hidrogen ar costa 380 milioane euro.

600 de milioane de euro pentru metrou la Bucureşti şi Cluj Napoca

Cele două investiţii pentru metrou la Bucureşti (extindere) şi Cluj Napoca (prima linie subterană din municipiu) au o valoare totală de aproximativ 3 miliarde euro, iar suma cerută la finanţare prin PNRR este de 600 milioane euro.

Pentru M4 – diametrala Nord – Sud, Gara de Nord – Gara Progresu (13 kilometri, 13 staţii plus un depou), indicatorii tehnico – economici arată o valoare a investiţiei de 8 miliarde lei. Prima secţiune Gara de Nord – Filaret, proiect în care sunt incluse şi 15 rame noi, are o valoare estimată de 909 milioane de euro, potrivit anexelor PNRR consultate de Economedia. Viteza comercială va fi de 36 km/h, iar capacitatea maximă de 50.000 persoane/oră/sens. Prin PNRR se solicită 290 de milioane euro.

Pentru linia de metrou din Cluj cu o lungime de 20 de kilometri şi 19 staţii (14 fiind pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca), estimarea investiţiei este de 5,7 miliarde lei, iar durata de execuţie şapte ani, potrivit Hotărârii de Guvern din toamna anului trecut. Prin PNRR, pentru secţiunea 1: Sfânta Maria – Europa Unită se solicită 310 milioane euro. Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea unui metrou: „populația deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori) şi configurația longitudinală a orașului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din țară (Florești) ce este legată funcțional de Cluj-Napoca”,  se arată în PNRR.

Din punct de vedere al capacității de transport metroul din Cluj-Napoca va include:

– 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);

– Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/oră și sens;

Programare PNRR Metrou:

Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu staţiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km
Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare Q4 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km

Pentru cele două linii noi de metrou,  rămân aşadar, încă 2,4 miliarde de euro care trebuie asigurate prin noul Program Operaţional Transport (POT) şi cu bani de la buget.