Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Premierul Marcel Ciolacu scrie pe Facebook că plafonarea adaosului comercial la alimente și plafonările la energie și gaze au dus la scăderea costurilor cu bunurile și serviciile necesare unui trai decent. Cu toate acestea, deși unele prețuri la alimente au scăzut, premierul ignoră faptul subliniat și de președintele Consiliului Concurenței, că a existat un efect „waterbed”, prin care au crescut alte prețuri. Totodată, deși schema de plafonare a prețurilor la energie a funcționat în plină criză, acum gazele se vând pe piața liberă la preț mai mic decât plafonul impus de stat, iar specialiștii critică mecanismul, deoarece acesta nu permite scăderea facturilor plătite de români.
„Peste 1.100 de lei în fiecare lună! Atât ar fi plătit în plus milioane de familii dacă nu am fi plafonat prețurile la energie, gaze și alimentele de bază! Aceste măsuri esențiale impuse de PSD la guvernare au reprezentat un sprijin vital pentru gospodăriile românilor în ultimii doi ani, aceasta este concluzia unui studiu realizat de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Datele arată că prin plafonarea prețurilor la energie, gaze și alimente, costurile cu bunurile și serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii au scăzut cu 11%. Este încă o confirmare clară a faptului că am acționat corect și am apărat nivelul de trai al populației și în special al celor cu venituri reduse”, a scris Marcel Ciolacu.
Amintim că Guvernul a plafonat, începând cu 1 august 2023, adaosul comercial la o serie de alimente de bază, precum făină, lapte, ouă. Măsura a fost prelungită recent cu încă două luni. Retailerii și economiștii s-au opus de la început acestei măsuri, spunând că le va aduce pierderi, vor trebui să reducă din cheltuielile cu angajații, și că plafonarea se bate cap în cap cu creșterile de taxe. Economiștii spuneau că măsura a avut probabil „90% a avut scop propagandistic și 10% doar efect de macroeconomic, de stabilizare a inflației” și afirmat că soluția pentru prețuri mai mici este competiția liberă și neîngrădită.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În plus, Economedia a arătat deja cum unii retaileri au compensat pierderile din plafonarea adaosului comercial prin creșterea prețurilor la alte produse care nu erau pe lista din ordonanță, cum ar fi detergenții sau produsele de curățenie sau au creat produse precum mălaiul la 1,05 kg, pentru a nu fi supus plafonării.
Inclusiv președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a confirmat acest efect „waterbed” după plafonarea adaosului comercial. „Dacă te așezi pe salteaua de apă, ea se lasă într-o parte și crește în altă parte. Este ceea ce în economie se numește ”waterbed effect””, a declarat Bogdan Chirițoiu. Acesta a admis că retailerii au crescut prețurile la alte produse pentru a compensa limitarea adaosului comercial la alimentele de bază, introdusă de Guvernul Ciolacu.
Inclusiv premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Energiei să scadă prețul din OUG pentru compensarea facturilor la energie, în condițiile în care prețul energiei a scăzut pe piață, conform unor surse guvernamentale. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea că e în desfășurare o analiză tehnică și spune că ministerul va veni cu propuneri pentru eventuale ajustări ale Ordonanței 27.
Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie și gaze naturale din România a ajuns în atenția Comisiei Europene, potrivit unui răspuns transmis de Bruxelles la solicitarea HotNews.ro. Aceasta în contexul în care prețurile în toată Europa sunt la nivelurile dinaninte de criza energetică, iar țara noastră este singura care mai acordă subvenții.