sursa foto: Pexels/ Nataliya Vaitkevich
Impozitele care se bazează pe cifra de afaceri, și nu pe profit, pot distorsiona principiile fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos, a transmis președintele interimar Ilie Bolojan, într-un mesaj lansat cu ocazia evenimentului de lansare a studiului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, realizat de The Tax Institute.
Acesta a pledat pentru analiză și colaborare cu mediul de afaceri înainte de luarea deciziilor.
“Introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri este una dintre acele măsuri care ar trebui atent analizate înainte de implementare și, în acest proces, trebuie evaluată riguros din punctul de vedere al eficienței și al sustenabilității. Studiul de față este un exemplu concret de analiză profesionistă, cu o abordare sectorială, care ar trebui să stea la baza oricărei decizii viitoare în acest domeniu. Îmi doresc ca procesul legislativ fiscal să se înscrie pe un făgaș firesc al parteneriatului și al dialogului constructiv. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, este necesar ca, înainte de implementarea unor măsuri fiscale, să avem analize detaliate cu privire la impactul lor potențial, să ne asigurăm că nu creăm amenințări pentru economie și bariere în calea atragerii de noi investiții”, a spus Bolojan.
Acesta a transmis că studiul arată că Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri aduce aproximativ un miliard de euro în buget, în timp ce doar din frauda de TVA România pierde peste 9 miliarde de euro. Conform statisticilor Comisiei Europene, încă din 2015, România se află pe primul loc la decalajul încasărilor din TVA, cel mai mic deficit de TVA înregistrându-se în Olanda (0,2%), în timp ce țara noastră se află la 36,7%.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Bolojan susține, în acest context, că impactul negativ al evaziunii fiscale asupra economiei este prea mare pentru a fi ignorat.
“În contextul actual, orice măsură fiscală trebuie evaluată nu doar după veniturile generate, ci și după efectele secundare pe care le produce asupra mediului economic și asupra competitivității pe termen lung. Mesajul acestui studiu este clar: avem la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal modern și eficient, dar succesul depinde de colaborarea noastră reală și de capacitatea de a acționa pe baza unor analize solide. România are nevoie de decizii gândite bine pe termen mediu și lung, nu de măsuri de urgență adoptate pe moment. Reiterez importanța principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos: neutralitate, proporționalitate și capacitatea de a sprijini competitivitatea economică. Realitatea ne arată că impozitele care se bazează pe cifra de afaceri, și nu pe profit, pot distorsiona aceste principii, afectând în special sectoarele cu marje mici, cu investiții mari sau cu cicluri economice lungi”, a transmis Bolojan.
“Cred cu tărie că România are capacitatea de a construi un sistem fiscal modern, care să încurajeze dezvoltarea economică sustenabilă și să asigure o colectare eficientă a veniturilor. Acest lucru nu se poate face fără dialog, fără expertiză și fără măsurare. Este timpul ca încrederea între stat și mediul economic să fie reconstruită pe baze solide, iar transparența și colaborarea trebuie să fie primele cărămizi”, a completat acesta.
