Profiturile celor mai mari cinci companii petroliere europene și americane au depășit 260 de miliarde de euro de la începutul războiului din Ucraina  

Cele mai mari cinci companii europene și americane de petrol și gaze – Shell, BP, Chevron, ExxonMobil și TotalEnergies – au obținut profituri record, în valoare de peste 260 de miliarde de euro de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, potrivit ONG-ului Global Witness, notează The Guardian și EurActiv.

Începând cu perioada de după pandemia COVID-19, prețurile en-gros la energie au crescut considerabil odată cu conflictul din Ucraina. Sancțiunile economice impuse Rusiei pentru invazia Ucrainei și decizia Moscovei de a opri importurile de gaze către anumite țări ca represalii au dus la creșterea prețului gazelor în Europa, declanșând o criză energetică mondială.

Companiile americane și europene de petrol și gaze și-au văzut profiturile explodând ca urmare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În fața acestor profituri record, președintele american Joe Biden a acuzat companiile petroliere că “profită de pe urma războiului”, la fel ca și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, care a denunțat faptul că aceste companii “țin omenirea de gât”.

Patrick Galey, investigator principal în domeniul combustibililor fosili la Global Witness, a declarat că “indiferent de ceea ce se întâmplă pe front, marile companii din domeniul combustibililor fosili sunt principalii câștigători ai războiului din Ucraina”.

“Ei au acumulat averi incalculabile pe seama morții, a distrugerii și a spiralei prețurilor la energie”.

Companiile britanice Shell și BP au obținut profituri de 75 de miliarde de lire sterline, o sumă care ar putea acoperi toate facturile de electricitate ale gospodăriilor britanice timp de 17 luni, potrivit Global Witness.

Shell, pe lângă faptul că a revenit asupra deciziei de a-și reduce producția de petrol în următorul deceniu, a decis să concedieze peste 300de persoane din divizia sa de locuri de muncă ecologice.

BP, care anul trecut a trecut, de asemenea, la reducerea obiectivelor sale climatice, a obținut profituri de 35 miliarde de dolari (28 miliarde de lire sterline) de la începutul conflictului.

Marile companii europene și americane – Chevron, ExxonMobil și TotalEnergies – au obținut profituri combinate de peste 187 de miliarde de dolari (148 de miliarde de lire sterline).

Profiturile record au permis, de asemenea, marilor companii petroliere să își consolideze poziția prin cumpărarea unor jucători mai mici din sectorul de petrol și gaze, Chevron cumpărând Hess Corporation pentru 53 de miliarde de dolari, iar ExxonMobil achiziționând Pioneer pentru 60 de miliarde de dolari.

Toate aceste companii combinate emit în fiecare an mai mult carbon decât Brazilia, Australia și Spania la un loc, a subliniat Global Witness.

Cei cinci giganți producători de combustibili fosili au plătit acționarilor lor o sumă fără precedent de 111 miliarde de dolari în 2023. Gigantul petrolier francez TotalEnergies a plătit 15 miliarde de euro acționarilor, o sumă care ar fi putut mai mult decât acoperi cele 10 miliarde de euro plătite de guvernul francez pentru a acoperi pagubele provocate de furtuni și secete în 2022.

“Companiile petroliere își cheltuiesc acum câștigurile pe ajutoare pentru investitori și pe o producție tot mai mare de petrol și gaze, de care Europa nu are nevoie și pe care clima nu o poate suporta”, a declarat Galey.

Taxarea combustibililor fosili

Sebastian Mang, de la New Economics Foundation, cu sediul la Londra, a declarat că profiturile uluitoare acumulate de marile companii petroliere sunt un exemplu flagrant al unui sistem economic defectuos care favorizează giganții din domeniul combustibililor fosili în detrimentul oamenilor obișnuiți.

“Este timpul să creștem semnificativ impozitele pe profiturile unor companii precum Shell, Total și BP, să interzicem noi proiecte de petrol și gaze la nivel global și să accelerăm investițiile publice ecologice”, a declarat Mang pentru Euractiv. “Dacă vrem să depășim criza climatică, sistemul nostru economic trebuie să acorde prioritate sustenabilității în detrimentul lăcomiei.”

Comisia Europeană a propus revizuirea Directivei din 2003 privind impozitarea energiei pentru a se asigura că energiile cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt impozitate la o rată mai mică decât combustibilii fosili.

Dar, întrucât impozitarea este o competență exclusivă a statelor membre ale UE, fiecare dintre acestea are drept de veto, iar propunerea a rămas blocată.

Thierry Bros, profesor la Universitatea Sciences Po din Paris, a declarat pentru Euractiv că profiturile suplimentare realizate de firmele energetice sunt în mare parte returnate acționarilor, care au posibilitatea de a le investi în companii mai ecologice, dacă doresc.

“Așa funcționează capitalismul: acționarii au dreptul să voteze cu banii lor”, a spus el.

Potrivit lui Bros, o modalitate mai eficientă de a schimba comportamentul firmelor petroliere este aplicarea mai strictă a politicilor de tarifare a emisiilor de carbon.

“Toate aceste companii care au obținut profituri enorme ar trebui să plătească toate emisiile din domeniul de aplicare 1 în UE și în Marea Britanie”, a spus Bros, insistând că nu ar trebui să se acorde cote de emisii de CO2 rafinăriilor de petrol.

“Acest lucru este amoral și împotriva climei”, a spus Bros, adăugând că firmele petroliere “nu ar trebui să primească subvenții sub nicio formă pentru niciun program verde, deoarece sunt suficient de bogate”.

Isabella Weber, economist la Universitatea din Massachusetts, Amherst, a urmărit profiturile în creștere ale corporațiilor din sectorul alimentar, al transportului maritim, al petrolului și al gazelor.

La începutul acestei luni, ea a declarat în fața membrilor Parlamentului European că este nevoie de controale specifice ale prețurilor pentru a împiedica firmele să exploateze o criză pentru a crește marjele de profit și dividendele acționarilor în detrimentul clienților.

“Criza energetică a fost cel mai rău moment pentru majoritatea europenilor, dar cel mai bun moment pentru companiile energetice. Atunci când situațiile de urgență înseamnă profituri record în sectoare esențiale, interesele publice și cele ale companiilor nu sunt aliniate. Avem nevoie de o nouă carte de joc a economiei de urgență. Acest lucru ridică întrebarea dacă putem încredința sectoarele semnificative din punct de vedere sistemic pur și simplu acestor corporații private care au învățat că în cel mai grav șoc pe care l-a suferit Europa în istoria recentă, au obținut cele mai mari profituri din întreaga lor istorie.”