Sursa foto: Shell, Facebook
Cele mai mari cinci companii europene și americane de petrol și gaze – Shell, BP, Chevron, ExxonMobil și TotalEnergies – au obținut profituri record, în valoare de peste 260 de miliarde de euro de la începutul invaziei rusești în Ucraina, în februarie 2022, potrivit ONG-ului Global Witness, notează The Guardian și EurActiv.
Începând cu perioada de după pandemia COVID-19, prețurile en-gros la energie au crescut considerabil odată cu conflictul din Ucraina. Sancțiunile economice impuse Rusiei pentru invazia Ucrainei și decizia Moscovei de a opri importurile de gaze către anumite țări ca represalii au dus la creșterea prețului gazelor în Europa, declanșând o criză energetică mondială.
Companiile americane și europene de petrol și gaze și-au văzut profiturile explodând ca urmare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În fața acestor profituri record, președintele american Joe Biden a acuzat companiile petroliere că “profită de pe urma războiului”, la fel ca și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, care a denunțat faptul că aceste companii “țin omenirea de gât”.
Patrick Galey, investigator principal în domeniul combustibililor fosili la Global Witness, a declarat că “indiferent de ceea ce se întâmplă pe front, marile companii din domeniul combustibililor fosili sunt principalii câștigători ai războiului din Ucraina”.
“Ei au acumulat averi incalculabile pe seama morții, a distrugerii și a spiralei prețurilor la energie”.
Companiile britanice Shell și BP au obținut profituri de 75 de miliarde de lire sterline, o sumă care ar putea acoperi toate facturile de electricitate ale gospodăriilor britanice timp de 17 luni, potrivit Global Witness.
Shell, pe lângă faptul că a revenit asupra deciziei de a-și reduce producția de petrol în următorul deceniu, a decis să concedieze peste 300de persoane din divizia sa de locuri de muncă ecologice.
BP, care anul trecut a trecut, de asemenea, la reducerea obiectivelor sale climatice, a obținut profituri de 35 miliarde de dolari (28 miliarde de lire sterline) de la începutul conflictului.
Marile companii europene și americane – Chevron, ExxonMobil și TotalEnergies – au obținut profituri combinate de peste 187 de miliarde de dolari (148 de miliarde de lire sterline).
Profiturile record au permis, de asemenea, marilor companii petroliere să își consolideze poziția prin cumpărarea unor jucători mai mici din sectorul de petrol și gaze, Chevron cumpărând Hess Corporation pentru 53 de miliarde de dolari, iar ExxonMobil achiziționând Pioneer pentru 60 de miliarde de dolari.
Toate aceste companii combinate emit în fiecare an mai mult carbon decât Brazilia, Australia și Spania la un loc, a subliniat Global Witness.
Cei cinci giganți producători de combustibili fosili au plătit acționarilor lor o sumă fără precedent de 111 miliarde de dolari în 2023. Gigantul petrolier francez TotalEnergies a plătit 15 miliarde de euro acționarilor, o sumă care ar fi putut mai mult decât acoperi cele 10 miliarde de euro plătite de guvernul francez pentru a acoperi pagubele provocate de furtuni și secete în 2022.
“Companiile petroliere își cheltuiesc acum câștigurile pe ajutoare pentru investitori și pe o producție tot mai mare de petrol și gaze, de care Europa nu are nevoie și pe care clima nu o poate suporta”, a declarat Galey.
Taxarea combustibililor fosili
Sebastian Mang, de la New Economics Foundation, cu sediul la Londra, a declarat că profiturile uluitoare acumulate de marile companii petroliere sunt un exemplu flagrant al unui sistem economic defectuos care favorizează giganții din domeniul combustibililor fosili în detrimentul oamenilor obișnuiți.
“Este timpul să creștem semnificativ impozitele pe profiturile unor companii precum Shell, Total și BP, să interzicem noi proiecte de petrol și gaze la nivel global și să accelerăm investițiile publice ecologice”, a declarat Mang pentru Euractiv. “Dacă vrem să depășim criza climatică, sistemul nostru economic trebuie să acorde prioritate sustenabilității în detrimentul lăcomiei.”
Comisia Europeană a propus revizuirea Directivei din 2003 privind impozitarea energiei pentru a se asigura că energiile cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt impozitate la o rată mai mică decât combustibilii fosili.
Dar, întrucât impozitarea este o competență exclusivă a statelor membre ale UE, fiecare dintre acestea are drept de veto, iar propunerea a rămas blocată.
Thierry Bros, profesor la Universitatea Sciences Po din Paris, a declarat pentru Euractiv că profiturile suplimentare realizate de firmele energetice sunt în mare parte returnate acționarilor, care au posibilitatea de a le investi în companii mai ecologice, dacă doresc.
“Așa funcționează capitalismul: acționarii au dreptul să voteze cu banii lor”, a spus el.
Potrivit lui Bros, o modalitate mai eficientă de a schimba comportamentul firmelor petroliere este aplicarea mai strictă a politicilor de tarifare a emisiilor de carbon.
“Toate aceste companii care au obținut profituri enorme ar trebui să plătească toate emisiile din domeniul de aplicare 1 în UE și în Marea Britanie”, a spus Bros, insistând că nu ar trebui să se acorde cote de emisii de CO2 rafinăriilor de petrol.
“Acest lucru este amoral și împotriva climei”, a spus Bros, adăugând că firmele petroliere “nu ar trebui să primească subvenții sub nicio formă pentru niciun program verde, deoarece sunt suficient de bogate”.
Isabella Weber, economist la Universitatea din Massachusetts, Amherst, a urmărit profiturile în creștere ale corporațiilor din sectorul alimentar, al transportului maritim, al petrolului și al gazelor.
La începutul acestei luni, ea a declarat în fața membrilor Parlamentului European că este nevoie de controale specifice ale prețurilor pentru a împiedica firmele să exploateze o criză pentru a crește marjele de profit și dividendele acționarilor în detrimentul clienților.
“Criza energetică a fost cel mai rău moment pentru majoritatea europenilor, dar cel mai bun moment pentru companiile energetice. Atunci când situațiile de urgență înseamnă profituri record în sectoare esențiale, interesele publice și cele ale companiilor nu sunt aliniate. Avem nevoie de o nouă carte de joc a economiei de urgență. Acest lucru ridică întrebarea dacă putem încredința sectoarele semnificative din punct de vedere sistemic pur și simplu acestor corporații private care au învățat că în cel mai grav șoc pe care l-a suferit Europa în istoria recentă, au obținut cele mai mari profituri din întreaga lor istorie.”