Sursa foto: Freepik / pressfoto
Consultările pentru măsurile fiscale au continuat și în această săptămână fără niciun rezultat. Antreprenorii – din HoReCa, din industria hârtiei, cer stabilitate și predictibilitate fiscală. În schimb, partidele se întrec ce taxă nouă să mai introducă – bancară sau de solidaritate. Deși partidele aflate la guvernare au făcut singure deficitul record, acum cer solidaritate din partea tuturor. Inflația a crescut în luna mai, din nou peste 5%, și sunt așteptate noi scumpiri de la 1 iulie. Piața de curierat se consolidează, după o achiziție între jucătorii din top 3 care ar putea schimba semnificativ clasamentul. CFR Călători ar putea opri traficul de călători. Noi interviuri Economedia, cu vloggeri – cum a ajuns Selly de la vlogger la antreprenor – și cu cafegii – cum este să fii omul care a deschis piața cafelei de specialitate din România, cu Mihai Panfil de la Origo, dar și despre impactul inteligenței artificiale în cinema, cu regizorul care organizează cel mai mare festival de film din România, Tudor Giurgiu.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Consultări pentru măsurile fiscale – încă fără rezultat
Negocierile partidelor în privința măsurilor fiscale pentru a reduce deficitul bugetar au continuat și în această săptămână, dar tot fără rezultat.
Radu Burnete, consilier prezidențial, a declarat că „majorarea taxelor rămâne doar o soluţie de ultimă instanţă”.
Citește schița măsurilor fiscale luate în calcul.
Discuțiile iau în calcul și o taxă de solidaritate.
Dar mediul de afaceri condamnă o astfel de idee. Concordia: Cum putem vorbi de solidaritate când unii muncesc și alții cheltuie?
Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat vineri, într-o conferință de presă, că vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar care din păcate sunt necesare și că niciun Guvern nu va putea evita măsuri de creștere a veniturilor, adică creșteri de taxe și impozite.
Taxa bancară – „O aberaţie!”
Pe masa discuțiilor privind măsurile de redresare bugetară, purtate de partidele care vor să formeze viitorul Guvern, se află și o taxă pe tranzacții bancare, a anunțat Profit.ro. Această taxă ar urma să fie de 1 leu per tranzacție până la un anumit plafon și de 3 lei peste acel pafon. De precizat că ar urma să fie vizate absolut toate tranzacțiile bancare, inclusiv retragerile de numerar, atât pentru persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice.
Antreprenorul Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, a confirmat că taxa pe tranzacțiile bancare a fost analizată în cadrul grupului de lucru pentru reducerea deficitului și susține că este o întrebare legitimă dacă o astfel de abordare are sens.
Taxa pe tranzacțiile bancare discutată de grupul tehnic însărcinat să propună măsuri pentru reducerea deficitului bugetar a fost implementată deja în țări precum Ungaria și Slovacia.
Consilierul în cadrul BNR Eugen Rădulescu a declarat luni la Digi24 despre o posibilă taxare pe tranzacţiile bancare, că este o „aberaţie” şi că cine propune aşa ceva nu înţelege economia de piaţă şi îşi imaginează că ia măsuri în care „banii vor veni din cer”.
Preşedintele CFA România a declarat că o taxă pe tranzacţii bancare automat va duce practic la trecerea economiei din nou către cash şi vom face toţi plăţile din nou cash.
Ideea taxei suplimentare pe tranzacţiile bancare a fost respinsă ferm și de Consiliul Patronatelor Bancare şi de Confederaţia Concordia: “Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe”.
Achiziție majoră pe piața de curierat – care ar putea schimba topul jucătorilor
Sameday, companie românească de curierat, parte a grupului eMAG, a anunțat în această săptămână că achiziționează Cargus, pentru a-şi extinde capacitatea de procesare şi livrare în România şi în regiune. Achiziţia aşteaptă aprobare din partea autorităţilor relevante de control al fuziunilor şi investiţiilor străine.
Piața de curierat din România a depășit 5 miliarde cifră de afaceri totală, în anul 2024, fiind în creștere cu peste 10% față de anul precedent, potrivit unei analize realizate de Economedia pe baza datelor Termene.ro. Cu toate acestea, unele firme au fost afectate, trecând de la profit la pierderi considerabile. Topul companiilor de curierat a fost condus anul trecut de afacerea antreprenorială românească FAN Courier, urmată de Sameday din grupul eMAG și de Cargus, deținut de Mid Europa Partners.
Anunțul că Sameday va cumpăra concurentul Cargus va duce probabil în 2025 la o rearanjare a primilor trei mari jucători din piață, cel puțin după cifra de afaceri.
Inflația din nou peste 5% – noi scumpiri de la 1 iulie
Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 a fost 5,5%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică.
La alimente, cele mai mari scumpiri în interval de un an s-au înregistrat la fructe proaspete (+18,8%), fructe şi conserve din fructe (+17,8%), legume şi conserve de legume (+14,43%), legume şi conserve de legume (+11,42%), ulei (+9,1%).
La mărfuri nealimentare, scumpiri mai semnificative s-au înregistrat la energie termică (+13,63%), tricotaje (+7,33%), cărţi, ziare, reviste (+7,2%), gaze (+7,12%).
Românii vor avea parte de mai multe scumpiri directe, de 1 iulie, când expiră mai multe plafonări de prețuri.
CFR Călători ar putea opri traficul de călători
Compania națională de transport de călători CFR Călători ar putea opri traficul de călători, în contextul în care riscă să intre în incapacitate de plată, arată un document publicat de companie.
„Vă atragem atenția că CFR Călători se află în situația de a intra în incapacitate de plată, cu implicații grave în asigurarea obligației de serviciu public conform contractului de servicii publice, prin oprirea traficului”, se arată în document, care reprezintă o adresă de înștiințare trimisă de direcția financiar din companie și de directorul general Traian Preoteasa către Ministerul Transporturilor, Autoritatea de Reformă Feroviară și alte instituții.
VIDEO Selly: De la vlogging la imperiu media și festivaluri de anvergură
Invitat la o nouă ediție a seriei “Provocări de Antreprenor”, Andrei Șelaru, cunoscut publicului larg drept Selly, a detaliat parcursul său de la un adolescent pasionat de YouTube la unul dintre cei mai de succes tineri antreprenori din România.
- Selly și-a transformat pasiunea pentru YouTube din adolescență într-o afacere de succes, cu strategii ce includ monetizarea conținutului și asocierea cu branduri.
- Adaptarea la noi platforme, precum TikTok, a devenit parte din strategia sa de a menține succesul și relevanța în divertismentul online.
- Festivalul Beach, Please!, inițiat de Selly, este recunoscut ca unul dintre cele mai mari festivaluri de hip-hop, beneficiind de o strategie eficientă de vânzare și marketing.
- Echilibrul viața personală și profesională susține succesul lui Selly, care subliniază importanța intuiției și a colaborării cu o echipă bună pentru dezvoltarea afacerilor.
VIDEO „În domeniul cafelei, oricât ai învăța, ai senzația că nu știi nimic”
Cafeaua bună înseamnă și oameni buni, de la fermier la producător, de la barista până la consumatorii pasionaţi de gust. Mihai Panfil, fondatorul Origo Coffee şi antreprenorul care a adus cultura cafelei de specialitate în România, ne spune mai multe despre business-ul născut din pură pasiune pentru gust şi din dorinţa de a prepara în România cafea “ca la un Campionat Mondial”.
- Origo Coffee: Fondat de Mihai Panfil, antreprenorul care a adus cafeaua de specialitate în România.
- Pasiunea pentru gust: Mihai a fost inspirat de complexitatea aromelor cafelei, determinându-l să dezvolte un brand de calitate.
- Provocări și oportunități: Construirea relațiilor cu fermierii și educarea pieței au fost cruciale pentru succesul cafelei de specialitate.
- Ce înseamnă să fii cu adevărat un barista? Un job plin de provocări, oportunităţi şi lucruri de învăţat.
- Educația și comunitatea: Origo Coffee continuă promovarea cafelei de specialitate prin cursuri, dar şi prin Festivalul COFFeEAST.
VIDEO Peste 30-40% din afacerile din HoReCa se închid în primul an
Industria ospitalității poate deveni un motor economic major al României, dacă este susținută prin politici fiscale predictibile, investiții coerente și promovare turistică inteligentă, afirmă Radu Savopol, președintele HORA – autoritatea reprezentativă a industriei ospitalității românești, într-un interviu pentru Economedia. El atrage atenția că sectorul poate contribui indirect cu până la 10% din PIB, dar are nevoie de stabilitate, colaborare cu autoritățile și o imagine publică curată pentru a atrage investitori și forță de muncă.
VIDEO Încă 15 kilometri de autostradă inaugurați
Încă 15 kilometri din Autostrada Sibiu – Pitești (A1) au fost inaugurați miercuri, 11 iunie, între nodurile rutiere Băiculești și Curtea de Argeș, pe secțiunea Curtea de Argeș – Pitești. Astfel, șoferii pot circula acum în regim de autostradă pe aproximativ 140 km între Curtea de Argeș și București.
Investitorii polonezi intensifică achizițiile în România
Companiile poloneze au achiziționat un val de întreprinderi românești de la începutul anului 2023, vizând sectoare precum turismul, vinul, comerțul cu amănuntul și tipografia. Această serie de tranzacții transformă piața de fuziuni și achiziții din România și semnalează rolul tot mai important al Poloniei ca investitor regional, scrie Central European Times.
Op-ed Mihaela Mitroi. România în fața unui test fiscal major: între presiunea internațională, riscuri interne și lecțiile altor state UE
România se află în 2025 într-o poziție fiscală critică, cu un deficit bugetar estimat la 9,3% din PIB în 2024, mult peste limita de 3% impusă de regulile fiscale europene. Această depășire nu este o excepție temporară, ci rezultatul unor dezechilibre structurale acumulate în ultimii ani, în care cheltuielile bugetare au crescut accelerat, iar veniturile au ținut același ritm.
Pentru 2025, Guvernul României și-a propus un deficit bugetar de 7% din PIB. Cu toate acestea, datele din primele luni ale anului indică o evoluție care pune sub semnul întrebării atingerea acestui obiectiv. După primele trei luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,3% din PIB, iar după primele patru luni, a ajuns la 2,95% din PIB, echivalentul a 55,97 miliarde de lei. Această dinamică sugerează că, în absența unor măsuri fiscale suplimentare, România riscă să încheie anul 2025 cu un deficit bugetar poate chiar mai mare decât cel din 2024.
VIDEO AI, cap de afiș în cinema
Inteligența artificială va fi adoptată de cineaști din toate generațiile, având în vedere potențialul pe care îl arată acum tehnologia, crede regizorul Tudor Giurgiu, președintele Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj. Acesta mizează însă pe o „co-producție” între AI și oameni, care încă au toate avantajele în ceea ce privește crearea de povești, după cum spune el într-o discuție cu Economedia și Actualdecluj.ro.
Cum vor fi sprijiniți consumatorii de energie, de la 1 iulie, după ce se liberalizează piața
Ministerul Energiei a publicat în dezbatere mecanismul prin care vrea să sprijine consumatorii de energie, de la 1 iulie, după ce se liberalizează piața de energie electrică.
Amintim că în ultimii ani piața de energie a fost reglementată, iar consumatorii au plătit prețuri plafonate în funcție de consum, de exemplu de 0,68 lei/kWh până la un consum de 100 kWh pe lună sau de 0,8 lei/kWh pentru consum între 100 și 200 kWh.
De la 1 iulie, Guvernul va elimina aceste plafoane de preț. Astfel, de la această dată, prețurile pentru majoritatea consumatorilor vor crește substanțial. De exemplu, Hidroelectrica oferă prețuri care înseamnă creșteri ale facturilor cuprinse între 52% și 64%. Alți furnizori propun prețuri care înseamnă creșteri ale facturilor de 130%.
VIDEO Industria hârtiei cere stabilitate fiscală
Impredictibilitatea fiscală și schimbările legislative bruște din România alungă investitorii și subminează planurile pe termen lung ale industriei de hârtie și carton, un sector care necesită investiții masive, de sute de milioane de euro, cu amortizare pe 10-20 de ani, afirmă Ionel Ciucioi, director executiv al ROMPAP (Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie). Acesta subliniază, într-un interviu pentru Economedia, că taxarea excesivă, deși pare o soluție pe termen scurt pentru buget, devine contraproductivă prin pierderea competitivității.
