Sursa foto: Pixabay
Majoritatea țărilor din Europa se află într-o profundă criză demografică, iar fiecare își caută propriile soluții la această problemă. În România, de cele mai multe ori, sprijinul acordat familiilor constă în alocații de creștere a copilului, concedii de îngrijire și creștere a copilului sau vouchere pentru proceduri de fertilizare. Aceste măsuri nu duc, însă, la rezultatele dorite, și sporul natural e în continuare negativ.
Și alte state europene caută soluții la criza demografică și caută să ajute familiile cu diverse facilități fiscale sau plănuiesc o schimbare a sistemului de alocații pentru copii, așa cum se întâmplă în Germania.
Astfel, această formă de sprijin, care va înlocui Kindergeld (alocația pentru copii) în forma sa actuală începând din 2025, va permite tuturor familiilor din Germania să primească 250 de euro pe lună pentru fiecare copil, în timp ce familiile cu nevoi financiare mai mari vor primi prestații suplimentare.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Există și situații în care beneficiile se văd în cazul cuplurilor căsătorite la calculul impozitelor, dar acest stimul este aplicabil doar în țările care au impozit progresiv. Lucru de care contribuabilii din țările respective știu să profite, după cum a povestit pentru Economedia fostul secretar de stat în ministerul de Finanțe, Gabriel Biriș.
“Facilitatea constă în posibilitatea unei familii în care unu unul din soți câștigă mult mai mult decât celălalt să depună declarația de impunere pe familie și atunci impozitul e mai mic pentru că ei având cote de de impozit foarte progresive, cu procente foarte mari de impozit la veniturile mari, atunci aduni un venit mic cu un venit mare și baza o împarți al doi, ese mai puțin impozit.
Eu am avut personal un caz în care niște prieteni de-ai mei, el neamț, ea româncă. S-au căsătorit mai repede decât era inițial programat tocmai ca să prindă sfârșitul de an să poată să depună el declarația de impunere pe familie în Germania și a câștigat vreo 20.000 euro, dar acum mulți ani. Este un sistem foarte întâlnit în sistemele cu cotă progresivă, însă astfel de, hai să spunem facilitate, în sistemul nostru care este mult mai eficient, bazat pe cota unică, n-ar produce niciun rezultat.“
Tot sistemul de cote progresive a fost dat ca exemplu și de profesorul de economie Cristian Păun: “Multe țări europene au impozit progresiv, ceea ce înseamnă că deducerile fiscale pentru veniturile mai mari pot fi consistente. Mai există apoi acel venit pentru mamele cu mai mult de 3 copii. Sau facilități fiscale mai importante la cumpărarea unei proprietăți mai mari în cazul în care vorbim de familii cu mai mulți copii. Sau la cumpărarea unei mașini mai mari. Sau facilități la creditele pentru cumpărarea de astfel de bunuri de folosință îndelungată. Desigur, și în alte țări europene există scheme de asistență socială mai mult sau mai puțin generoase pentru familiile cu mulți copii care nu au venituri suficiente.”
Cum funcționează, însă acest sistem?
Gabriel Biriș: “Avantajul rezultă din faptul că pragurile alea mari din cotele mari de impunere din sistemul progresiv se aplică la o sumă mai mică. Să dăm un exemplu. Să zicem că până la 100.000 ai impozit 20% și peste 100.000 ai impozit 40%. Unul din soți câștigă 50.000 și celălalt câștigă 500.000. Dacă nu s-ar depune declarația pe familie, din cei 500.000, 400.000 ar fi supuși impozitului de 40%. În momentul în care se depune pe familie 500 cu 50 fac 550, cota de 40% se aplică pentru 100 plus 100, că se adună bazele, adică peste 200 pe familie. Deci practic în sfera în baza de calcul a impozitului de 40% mai rămân doar 350, nu 400. Și e un câștig. Dar la noi discuția asta e inutilă, pentru că în contextul cotelor unice discrepanțele astea dispar și e mai bine cum e la noi.”
La rândul său, Cristian Păun crede și el că menținerea cotei unice ar fi cea mai bună soluție: “Eu cred că menținerea cotei unice în continuare poate fi un bun stimulent fiscal. Eventual, putem renunța de tot la impozitul pe venit pentru veniturile mici. Cred că ar trebui să gestionăm mai bine sistemul de alocații și să alocăm aceste resurse mai atent și cu mai multe condiționalități în spate (eventual pe un card special cu restricții la cumpărături similar tichetelor de masă). Ar trebui să acordăm facilități fiscale pentru cei care economisesc pentru copiii lor, pentru cei care pun bani deoparte pentru studiile copiilor lor. În plus, un bun stimulent poate fi dezvoltarea infrastructurii de sănătate (mai ales cea destinată copiilor) și infrastructurii educaționale. Sistemul educațional și de sănătate este în topul motivelor pentru care mulți pleacă din țară la vârste tot mai fragede. Chiar dacă stimulăm natalitatea prin diferite scheme fiscale sau de ajutor social, migrația rămâne la cote ridicate. Evident, și dezvoltarea economică va stimula suficient de bine și acest aspect tot mai complicat al lumii moderne în care trăim. Costul vieții este și el un factor important în decizia de a avea copii și de a avea mai mulți copii.”
Priorități de guvernare pentru sprijinirea familiilor și stimularea natalității
În programul de guvernare cu care actualul cabinet a venit în parlament în luna iunie a acestui an, scrie că natalitatea este o prioritate: “Continuarea stimulării natalității prin susținerea familiilor este o prioritate pentru guvern. Statul trebuie să-și asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor financiare și sociale pe care le presupune întemeierea unei familii și creșterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor și să conducă la creșterea ratei natalității.”
Documentul mai menționează că “România trece printr-o criză demografică fără precedent. În ultimii doi ani, au fost înregistrate cele mai puține nașteri din ultimul secol. Sprijinim cupluri și familiile tinere prin măsuri concrete. 1 din 5 cupluri din România se luptă cu infertilitatea și au nevoie de sprijin financiar pentru plata procedurile pentru obținerea unei sarcini. De asemenea, familiile tinere au nevoie de susținere financiară și după ce aduc pe lume un copil.”
Apoi, sunt enumerate nu mai puțin de 13 obiective de guvernare pentru stimularea natalității și sprijinirea familiilor.
Obiectiv 1: Programul național social pentru creșterea natalității.
Sprijin oferit cuplurilor și familiilor infertile care nu-și permit costurile procedurilor FIV. Suma decontată pentru o procedură este de 15.000 de lei, iar în baza recomandării medicale, un cuplu/femeie singură poate beneficia de maximum trei astfel de ajutoare într- un an.
Obiectiv 2: TVA redus pentru produsele destinate copiilor.
Propunere pentru reducereaTVA până la 5% laprodusele esențiale pentruc reșterea copiilor (lapte praf, mâncare pentru bebeluși, scutece, produse de igienă).
Obiectiv 3: Programul social de interes național de asigurare a cheltuielilor pentru educație timpurie „Educație pentru toți”.
Pentru familiile cu venituri de maximum 2 salarii medii nete pe economie, aproximativ 8.000 de lei, și care au cereri respinse din cauza lipsei de locuri în creșe/grădinițe de stat propunem acordarea unor tichete valorice/vouchere, pentru achitarea serviciilor oferite de after-school, creșe sau grădinițe particulare.
Obiectiv 4: Programul social de interes național de prevenire a afecțiunilor care pot apărea în timpul sarcinii „Materna”.
Propunere pentru acordarea unui sprijin financiar pentru viitoarele mame prin care să se acorde un ajutor financiar pentru achitarea consultațiilor și analizelor din timpul sarcinii, care nu sunt decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate.
Obiectiv 5: Măsuri pentru protejarea femeilor care finalizează concediul postnatal împotriva concedierii abuzive.
Propunere legislativă pentru asigurarea stabilității locului de muncă mamelor care se întorc în câmpul muncii din concediul de creștere a copilului.
Obiectiv 6: Sprijin financiar pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate.
Un sprijin financiar minim pentru copiii care au rămas în grija rudelor în timp ce părinții sunt la muncă în străinătate. Ajutorul va fi oferit persoanelor care-și asumă, printr-o hotărâre a instanței de judecată, creșterea acestor copii și poate fi acordat pentru rechizite, haine, analize medicale etc. pentru acești copii.
Obiectiv 7: Program flexibil de muncă pentru părinții copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.
Sprijinirea părinților cu copii cu vârsta până la 3 ani printr-un program de muncă flexibil și posibilitatea de a lucra la distanță, de acasă 1 zi/săptămână și 2 zile pe săptămână în cazul familiilor monoparentale. De asemenea, adaptarea programului de lucru, conform legii, în cazul vacanțelor școlare în cazul părinților copiilor cu vârsta 3-12 ani.
Obiectiv 8: Facilități acordate angajatorilor pentru a crea spații dedicate supravegherii și educării copiilor de vârstă preșcolară ai angajaților.
Obiectiv 9: Eficientizarea legislației referitoare la profesia de bonă.
Obiectiv 10: Programul social de interes național de prevenție „Un copil, un zâmbet”.
Acordarea unui sprijin financiar pentru achitarea consultațiilor, tratamentelor stomatologice, achitarea dispozitivelor medicale pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 10- 17 ani, identificați cu probleme dentare și care au indicație de la medicul specialist stomatolog/ortodont.
Obiectiv 11: Concursul național de proiecte pentru familie.
Similar Concursului de proiecte studențești sau de tineret, va fi organizat un apel de proiecte dedicate familiilor, pe care să le deruleze organizațiile şi fundațiile. Proiectele câștigătoare vor fi stabilite în baza unei metodologii, iar granturile stabilite în funcție de bugetul dedicat programului.
Obiectiv 12: Cardul Național pentru Familiile Numeroase.
Recunoașterea statutului de familie numeroasă, familia care are în întreținere trei sau mai
mulți copii minori și crearea Cardului național pentru familii numeroase;
Obiectivul cardului este de a oferi familiilor numeroase oportunități de a accesa reduceri și oferte speciale pentru achiziția de alimente, carburanți, transport, servicii bancare, educaționale, recreaționale etc. Alte măsuri pot viza acordarea unor reduceri de impozite
pentru familiile numeroase sau la plata unor servicii publice.
Obiectiv 13: Sprijin pentru familii monoparentale.
Programul are în vedere aprobarea și implementarea măsurilor de sprijin personalizat pentru părintele unic, prin finanțarea cursurilor de recalificare sau de perfecționare profesională, precum și acordarea de vouchere pentru activități de destinate copiilor (activități din domeniul sportului, creației, artei etc.), încurajarea angajatorilor pentru utilizarea formelor flexibile de muncă.
Generos în obiective enumerate pe hârtie, statul nu a îndeplinit decât două dintre ele: Sprijin oferit cuplurilor și familiilor infertile și Program flexibil de muncă pentru părinții copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.
Pe lângă programul care oferă vouchere de 15.000 de lei cuplurilor infertile, ne-a transmis ministerul Familiei, altele sunt în procedura de analiză şi avizare interministerială: Programul social multianual de interes naţional „Un copil, un zâmbet”; Programul social multianual de interes naţional de sprijinire a femeilor însărcinate „Materna”; Programul social multianual de interes naţional „Educaţie pentru toţi” și Programul Naţional Multianual „Cardul Familiilor Numeroase din România”.
Deducerea lunară de 10 lei
O formă de sprijin s-a dorit a fi legea care acordă deduceri salariaților pentru fiecare copil înscris la școală. A rezultat un plus de 10 lei pe lună. Mai exact, deducerea personală suplimentară pentru părinți se acordă începând din ianuarie 2023, potrivit Ordonanței nr. 16 din 15 iulie 2022 care a modificat Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. În textul Ordonanței se precizează că este vorba de o deducere personală de 100 de lei lunar pentru fiecare copil. Ministerul de finanțe nu a făcut precizări legate de modul de aplicare concret. Lămuririle au venit abia la începutul anului, de la un secretar de stat din ministerul Finanțelor.
„Înainte să-i aplic impozitul, scad 100 de lei, efectul este practic 10% aplicat la această reducere de 100 de lei, deci vorbim de 10 lei pe lună. Unul dintre obiective a fost acesta ca să fie acordată deducere pentru copilul care se duce la școală, tocmai pentru a stimula într-o măsură ca acești copii să meargă în instituția de învățământ. Cu privire la nivelul de 10 lei, că acum îmi imaginez că o s-o considere toată lumea că e la un nivel redus, așa cum vă ziceam, se aplică împreună cu celelalte deduceri. În bugetul pe care l-am avut noi alocat de 25 miliarde de lei pe an, atât s-a putut acomoda în limita acestor bani”, a explicat în ianuarie 2023 pentru Europa FM secretarul de stat Alin Chițu.
La Senat, mai mulți parlamentari neafiliați, din Forța Dreptei, au depus un proiect de lege pentru ca suma la care să se aplice deducerea să urce la 100 la 1.000 de lei.
“Ulterior intrării în vigoare a acestei facilități, în practică s-a constatat că beneficiul fiscal net pentru părinții cu copii este de doar 10 lei pe lună, adică 120 de lei anual. Or, aceste beneficiu mult sub nevoile pe care un părinte le are pentru a crește un copil, cu atât mai mult cu cât acesta este și elev. De asemenea, acest beneficiu este acordat doar părinților cu salariu, fiind excluși astfel părinții care realizează venituri din activități independente sau din venituri din drepturile de proprietate intelectuală, ceea ce creează discriminare.”, arătau inițiatorii în expunerea de motive.
Între timp, proiectul a fost respins de Senat, și a fost trimis la Camera Deputaților, for decizional. Asta deși a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social. Nu a fost, însă, susținut de guvern. Până acum, la Camera Deputaților, are aviz favorabil de la Comisia de Muncă și de la Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, și aviz negativ de la Comisia Economică, de la Comisia Juridică și de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.
Alocația de stat, sprijinul care ajunge la toate familiile
Cel mai important și concret sprijin pe care îl primesc familiile din România pentru creșterea copiilor este alocația de stat:
- 631 lei/lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
- 256 lei/lună pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional;
- 631 lei/lună pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copiilor cu handicap.
Mulți ani, alocația a fost la un nivel foarte scăzut. În 2009, alocația creștea cu 2 lei, până la 42 de lei, echivalentul a 10 euro.
Abia în 2015 au fost modificate din nou alocațiile, când au fost dublate, la 84 de lei, circa 19 euro. Încă o creștere, până la 150 de lei a fost în 2019, și alocațiile au ajuns la 150 de lei, echivalentul a 32 de euro. În 2020, au fost majorate la 156 de lei, după ce au fost indexate cu inflația, și tot în 2020, de la 1 august a mai urmat o creștere până la 185 de lei. Iar de la 1 ianuarie 2021, Guvernul a majorat din nou alocațiile, la 214 lei, pentru copiii între 2 și 18 ani. În 2022, alocația lunară a ajuns la 243 de lei.
La începutul lunii noiembrie, legea care aprobă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului prin care cuantumul alocaţiei de stat este indexat anual, din oficiu, cu rata medie a inflaţiei, a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.
Măsura a fost luată în contextul majorării preţurilor pentru toate categoriile de bunuri şi servicii, arată actul normativ.
La începutul anului 2023, alocațiile au crescut cu 13 lei, și au ajuns la 256 de lei, după cum scria la vremea respectivă Edupedu.
Legislația care se aplică în domeniul alocațiilor de stat pentru copii prevede: “începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2023, cuantumul alocației de stat pentru copii se indexează anual, din oficiu, cu rata medie anuală a inflației. Rata medie anuală a inflației este indicatorul definitiv cunoscut în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică“. Acest indicator este, potrivit INS, de 13,8% pentru anul 2022. Ceea ce ar însemna o majorare de 35 de lei, iar alocația lunară va ajunge la 291 de lei, adică aproximativ 58 de euro.
Acest nivel plasează România undeva spre coada clasmentului european, potrivit datelor Comisiei Europene.
27. Bulgaria – 25 de euro
26. Letonia – 25 de euro
25. Croația – între 27 – 40 euro
24. Ungaria – 32 de euro
23. Cipru – 45 de euro
22. Portugalia – 50 de euro
21. România – 52 de euro
20. Slovacia – 60 de euro
19. Grecia – 70 de euro
18. Estonia – 80 de euro
17. Lituania – 86 de euro
16. Finlanda – 95 de euro
15. Malta – 96 de euro
14. Franța – între 93 și 185 de euro
13. Norvegia – între 90 și 142 de euro
12. Suedia – 110 euro
11. Polonia – 115 euro
10. Slovenia – între 24 și 135 de euro
9. Irlanda – 140 de euro
8. Italia – 175 euro
7. Belgia – între 175 și 199 de euro
6. Elveția – între 212 și 265 euro
5. Germania – 250 de euro
4, Danemarca – între 220 de euro și 725 euro
3. Luxembourg – 286 euro
2. Liechtenstein – 296 euro
1. Olanda – între 262 și 374 de euro
Trebuie ținut, însă, cont că fiecare țară are particularitățile sale în modul de calcul și de atribuire a acestor alocații, în funcție de venit pe membru de familie, de numărul de copii, de zona în care trăiesc, cum este cazul regiunilor Belgiei, de exemplu, etc.
Politicile de îngrijire a copiilor, România punctează la cele mai lungi concedii pentru mame
Atunci când vine vorba de sprijinul statului pentru creșterea copiilor trebuie luați, însă, în calcul mai mulți factori. De exemplu, un nou raport al Unicef din 2021 arată care sunt țările care oferă părinților cel mai mult sprijin în îngrijirea copiilor lor. Raportul clasifică 41 de țări bogate în funcție de numărul de concedii oferite noilor părinți, de ușurința accesului la educație în copilăria timpurie, de calitatea învățământului și de accesibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor.
Documentul arată că Luxemburg, Islanda și Suedia oferă cele mai bune politici de îngrijire a copiilor. Cu toate acestea, nicio țară nu este lider pe toate cele patru fronturi, ceea ce sugerează că există loc pentru îmbunătățiri, chiar și în rândul țărilor mai favorabile familiei, notează Unicef. În acest clasament, România ocupă locul 29.
Slovacia, Statele Unite și Cipru ocupă ultimele locuri în clasament. Investițiile slabe în concedii și în îngrijirea copiilor sugerează că îngrijirea copiilor este văzută mai mult ca o responsabilitate privată.
Japonia, România, Estonia, Estonia și Republica Coreea ocupă primele locuri în ceea ce privește drepturile la concediu. România și Estonia au cele mai lungi concedii disponibile pentru mame, în timp ce Japonia și Coreea au cele mai lungi concedii pentru tați.
Islanda, Letonia și Noua Zeelandă au cea mai bună calitate a serviciilor de îngrijire a copiilor, ceea ce înseamnă un raport scăzut între copii și personal și calificări ridicate ale îngrijitorilor.
Irlanda, Noua Zeelandă și Elveția au cele mai puțin accesibile servicii de îngrijire a copiilor pentru clasa de mijloc. Doi salariați cu un salariu mediu ar trebui să cheltuiască până la jumătate din salariu pentru a plăti pentru doi copii la creșă.