Foto: Chattrawutt Hanjukkam / Dreamstime.com
Persoanele juridice care folosesc bunuri sau spații închiriate de la proprietari persoane fizice vor avea obligația de a calcula, reține, declara și plăti impozitul pe chirii, potrivit unei măsuri introduse prin OUG 115/2023. Acest impozit trebuie achitat către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și reprezintă o schimbare importantă în modul în care se gestionează impozitarea veniturilor din închirieri.
Astfel, persoana fizică va avea impozitul reținut din suma chiriei convenite în contract. Aceasta implică costuri suplimentare pentru administrarea financiară și pentru gestionarea tranzacțiilor adiționale. În momentul plății chiriei, chiriașul, care este o firmă, va calcula și plăti impozitul pe chirie către proprietarul persoană fizică, diminuând suma totală a chiriei lunare.
Sunt vizate persoanele juridice care folosesc bunuri sau spații închiriate de la persoane fizice. În trecut, persoanele fizice care obțineau venituri din chirii erau supuse unui impozit pe venit de 10%, însă acestea aveau posibilitatea să-și deducă anumite cheltuieli în baza datelor din contabilitate și completând un registru fiscal. Mai mult, dacă o persoană fizică avea peste cinci contracte de închiriere, era obligată să-și încadreze veniturile în categoria veniturilor din activități independente, fiind necesară întocmirea unei contabilități și a unor registre fiscale.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au şi obligaţia de a calcula, reţine, declara şi plăti impozitul corespunzător sumelor plătite”, potrivit OUG nr. 115/2023.
Conform OUG, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% raportat la venitul net ce se stabilește prin deducerea din venitul brut a unei cote de 20%, care reprezintă cheltuieli forfetare.
„Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net și se reține la sursă, de către plătitorii de venituri prevăzuți la alin. (4), la momentul plății veniturilor. (6) Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.
Venitul brut este suma totală pe care proprietarul o primește pentru închirierea spațiului, inclusiv chirie și alte cheltuieli care, deși conform contractului ar trebui să fie plătite de chiriaș persoană juridică , dar care sunt de fapt în sarcina proprietarului.
„Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, din arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. (…) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât venitul din arendarea bunurilor agricole şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, se stabileşte la fiecare plată, de către plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra acestuia. (….) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net şi se reţine la sursă, de către plătitorii de venituri , la momentul plăţii veniturilor”, potrivit OUG.