Șomajul și libertatea economică. România începe să obțină indicatori mai mari în ceea ce privește libertatea economică

Conform datelor oficiale ale Eurostat, în octombrie 2022, 12,9 milioane de cetățeni europeni, adică 6% din populația activă, erau șomeri. Dintre aceștia, 11 milioane (6,5%) locuiau în țările europene din zona euro, scrie Liberal.gr, potrivit Rador.

Contrastele dintre țări sunt remarcabile. Astfel, Polonia are o rată a șomajului de 3%, iar Cehia o rată și mai scăzută de 2,1%. La polul opus, se află Spania cu 12,5% și Grecia cu 11,6%. Enumerând țările cu rate scăzute ale șomajului, distingem Germania (3%), Malta (3,1%), Ungaria (3,6%), Olanda (3,7%), Bulgaria (4%), Slovenia (4,1%), Danemarca (4,5%), Irlanda (4,5%), Austria (4,6%), Luxemburg (4,6%), Estonia (5,2%), Belgia (5,4%), România (5,5%), Slovacia (5,9%), Lituania (6,1%), Portugalia (6,1%), Finlanda (6,4%) și, în final, Croația (6,5%).

Aceste procente impresionante, într-adevăr, înregistrate de țările de mai sus ridică o întrebare cu privire la motivele care stau în spatele unei asemenea reușite. Iar un răspuns la această întrebare îl reprezintă libertatea financiară. Potrivit clasamentului țărilor realizat pentru 2022 de Fundația Heritage, 11 din țările cu cele mai scăzute rate ale șomajului se numără printre cele 30 de țări cele mai libere din punct de vedere economic.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Acest clasament ia în considerare câteva criterii sintetice și analitice, după cum urmează:

Statul de drept

– Drepturi de proprietate

– Eficiența sistemului judiciar

– Οbiectivitatea guvernamentală

Dimensiunea sectorului public

– Povara fiscală

– Cheltuielile statului

– Situație bugetară sănătoasă

Eficacitate în reglementare

– Libertatea spiritului de inițiativă

– Libertatea relațiilor de muncă

– Libertatea monetară

Piețe deschise

– comerț liber

– libertatea de a investi

– libertate bugetară

Pe baza acestor indicatori, Fundația Heritage clasifică țările după cum urmează:

1. Țări libere (100-80)
2. În mare măsură libere (79,9-70)
3. Moderat libere (69,9-60)
4. În mare măsură nelibere (59,9-50)
5. Regimuri totalitare (49,9-0)

Luând în calcul, așadar, criteriile sintetice/analitice ale indicatorilor libertății economice, cele 11 țări dintre cele mai libere din punct de vedere economic sunt următoarele: Irlanda (poziția a 3-a), Luxemburg (a 4-a), Olanda (a 8-a), Finlanda (a 9-a), Danemarca (a 10-a), Germania (a 16-a), Lituania (a 17-a), Cehia (a 21-a), Austria (a 22-a), Malta (a 27-a), Bulgaria (a 29-a).

Din cele de mai sus, este evidentă o corelație între gradul de libertate economică și ratele șomajului: astfel o creștere a celei dintâi duce la o scădere a celei din urmă. Este de remarcat faptul că în Cehia, care este caracterizată drept țara cu cea mai mare libertate economică dintre țările foste comuniste, ocuparea totală a forței de muncă este considerată o realitate, întrucât rata șomajului este de 2%. Același lucru este valabil și în cazul Poloniei, unde șomajul este de 3%, într-un moment în care țările care se bucură de mai puțină libertate economică, cum ar fi Spania, Italia și Franța se confruntă cu șomaj în masă.

Este un fapt incontestabil că fostele „republici populare” renunțând la totalitarismul comunist și la administrarea centralizată a finanțelor lor în favoarea pieței, cunosc o creștere economică încontinuu și o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de viață ale populației lor.

Astfel, Cehia, care pe baza indicelui libertății economice ocupă locul 23  – înaintea Germaniei, care ocupă locul 27 – este țara ai cărei cetățeni devin mai bogați decât spaniolii și italienii. Deasupra Cehiei se află Estonia, care ocupă locul 10 în clasamentul mondial. Aceste țări au implementat politici liberale imediat după ce s-au scuturat de jugul perioadei comuniste și de aceea se află pe poziții înalte.

Există însă și alte țări din fostul bloc estic, precum România și Polonia, care au depășit Franța și se apropie de Germania. Aceste două țări au implementat în perioada 2009-2020 politici importante pentru liberalizarea economiilor lor. Astfel, indicele de libertate economică pentru România – în perioada în cauză – a crescut cu 6,5%, iar pentru Polonia cu 8,8%. Nu întâmplător, așadar, în România, cu un indice de libertate economică de 69,7%, șomajul era în jur de 4%, în timp ce în Polonia, cu un indice de libertate economică de 69,1%, șomajul era de doar 2,9%.

Libertatea economică este de asemenea în concordanță cu un grad mai mic de îndatorare al țărilor care gestionează sectorul bugetar mai înțelept. Țările din Europa de Est, a căror datorie publică este scăzută în comparație cu țări precum Franța, Italia și Spania, au înțeles rapid acest principiu. Astfel, în România, cu o datorie publică de 37,4%, indicele de libertate economică este de 69,7, în timp ce Polonia, a cărei datorie publică este de 47,9%, are un indice de 69,1. Campioana este Estonia, a cărei datorie publică este de doar 8,9% și al cărei indice de libertate economică este de 78.

Să ajungem și la situația Greciei. În 2010, Grecia, trecând în zona țărilor moderat libere din puncte de vedere economic, a înregistrat un indice de 62,7. De atunci și până în 2020, s-a mutat în zona țărilor în mare măsură nelibere, din punct de vedere economic. Revine în zona țărilor moderate, din punct de vedere economic, în 2021 înregistrând un indice de 60,9, în timp ce în 2022 tendința ascendentă continuă cu indicele deplasându-se la 61,5, ceea ce o plasează pe locul 77 la nivel mondial sau pe locul 38 dintre cele 45 ţări europene.

Grecia pare să fie clar în urma unor țări precum România, Polonia, Cehia și Ungaria, care obțin indicatori mai mari în ceea ce privește libertatea economică. Se pot face și trebuie făcute multe în următorii ani pentru a stimula creșterea economică și pentru a reduce în continuare șomajul.

Politicile liberale sunt singurele care garantează succesul acestor obiective, de a căror implementare beneficiază înșiși cetățenii, după cum o arată datele mai sus menționate. Prin urmare, următorul guvern trebuie să se concentreze pe implementarea acelor măsuri care să ducă Grecia în zona țărilor libere în clasamentul Fundației Heritage. Dar trebuie să fie măsuri și nu jumătăți de măsură, pentru o cât mai rapidă modernizare a economiei și creșterea bunăstării cetățenilor greci.