Șomajul și libertatea economică. România începe să obțină indicatori mai mari în ceea ce privește libertatea economică

tastatura, job, somaj, șomeri

Conform datelor oficiale ale Eurostat, în octombrie 2022, 12,9 milioane de cetățeni europeni, adică 6% din populația activă, erau șomeri. Dintre aceștia, 11 milioane (6,5%) locuiau în țările europene din zona euro, scrie Liberal.gr, potrivit Rador.

Contrastele dintre țări sunt remarcabile. Astfel, Polonia are o rată a șomajului de 3%, iar Cehia o rată și mai scăzută de 2,1%. La polul opus, se află Spania cu 12,5% și Grecia cu 11,6%. Enumerând țările cu rate scăzute ale șomajului, distingem Germania (3%), Malta (3,1%), Ungaria (3,6%), Olanda (3,7%), Bulgaria (4%), Slovenia (4,1%), Danemarca (4,5%), Irlanda (4,5%), Austria (4,6%), Luxemburg (4,6%), Estonia (5,2%), Belgia (5,4%), România (5,5%), Slovacia (5,9%), Lituania (6,1%), Portugalia (6,1%), Finlanda (6,4%) și, în final, Croația (6,5%).

Aceste procente impresionante, într-adevăr, înregistrate de țările de mai sus ridică o întrebare cu privire la motivele care stau în spatele unei asemenea reușite. Iar un răspuns la această întrebare îl reprezintă libertatea financiară. Potrivit clasamentului țărilor realizat pentru 2022 de Fundația Heritage, 11 din țările cu cele mai scăzute rate ale șomajului se numără printre cele 30 de țări cele mai libere din punct de vedere economic.

Acest clasament ia în considerare câteva criterii sintetice și analitice, după cum urmează:

Statul de drept

– Drepturi de proprietate

– Eficiența sistemului judiciar

– Οbiectivitatea guvernamentală

Dimensiunea sectorului public

– Povara fiscală

– Cheltuielile statului

– Situație bugetară sănătoasă

Eficacitate în reglementare

– Libertatea spiritului de inițiativă

– Libertatea relațiilor de muncă

– Libertatea monetară

Piețe deschise

– comerț liber

– libertatea de a investi

– libertate bugetară

Pe baza acestor indicatori, Fundația Heritage clasifică țările după cum urmează:

  1. Țări libere (100-80)
  2. În mare măsură libere (79,9-70)
  3. Moderat libere (69,9-60)
  4. În mare măsură nelibere (59,9-50)
  5. Regimuri totalitare (49,9-0)

Luând în calcul, așadar, criteriile sintetice/analitice ale indicatorilor libertății economice, cele 11 țări dintre cele mai libere din punct de vedere economic sunt următoarele: Irlanda (poziția a 3-a), Luxemburg (a 4-a), Olanda (a 8-a), Finlanda (a 9-a), Danemarca (a 10-a), Germania (a 16-a), Lituania (a 17-a), Cehia (a 21-a), Austria (a 22-a), Malta (a 27-a), Bulgaria (a 29-a).

Din cele de mai sus, este evidentă o corelație între gradul de libertate economică și ratele șomajului: astfel o creștere a celei dintâi duce la o scădere a celei din urmă. Este de remarcat faptul că în Cehia, care este caracterizată drept țara cu cea mai mare libertate economică dintre țările foste comuniste, ocuparea totală a forței de muncă este considerată o realitate, întrucât rata șomajului este de 2%. Același lucru este valabil și în cazul Poloniei, unde șomajul este de 3%, într-un moment în care țările care se bucură de mai puțină libertate economică, cum ar fi Spania, Italia și Franța se confruntă cu șomaj în masă.

Este un fapt incontestabil că fostele „republici populare” renunțând la totalitarismul comunist și la administrarea centralizată a finanțelor lor în favoarea pieței, cunosc o creștere economică încontinuu și o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de viață ale populației lor.

Astfel, Cehia, care pe baza indicelui libertății economice ocupă locul 23  – înaintea Germaniei, care ocupă locul 27 – este țara ai cărei cetățeni devin mai bogați decât spaniolii și italienii. Deasupra Cehiei se află Estonia, care ocupă locul 10 în clasamentul mondial. Aceste țări au implementat politici liberale imediat după ce s-au scuturat de jugul perioadei comuniste și de aceea se află pe poziții înalte.

Există însă și alte țări din fostul bloc estic, precum România și Polonia, care au depășit Franța și se apropie de Germania. Aceste două țări au implementat în perioada 2009-2020 politici importante pentru liberalizarea economiilor lor. Astfel, indicele de libertate economică pentru România – în perioada în cauză – a crescut cu 6,5%, iar pentru Polonia cu 8,8%. Nu întâmplător, așadar, în România, cu un indice de libertate economică de 69,7%, șomajul era în jur de 4%, în timp ce în Polonia, cu un indice de libertate economică de 69,1%, șomajul era de doar 2,9%.

Libertatea economică este de asemenea în concordanță cu un grad mai mic de îndatorare al țărilor care gestionează sectorul bugetar mai înțelept. Țările din Europa de Est, a căror datorie publică este scăzută în comparație cu țări precum Franța, Italia și Spania, au înțeles rapid acest principiu. Astfel, în România, cu o datorie publică de 37,4%, indicele de libertate economică este de 69,7, în timp ce Polonia, a cărei datorie publică este de 47,9%, are un indice de 69,1. Campioana este Estonia, a cărei datorie publică este de doar 8,9% și al cărei indice de libertate economică este de 78.

Să ajungem și la situația Greciei. În 2010, Grecia, trecând în zona țărilor moderat libere din puncte de vedere economic, a înregistrat un indice de 62,7. De atunci și până în 2020, s-a mutat în zona țărilor în mare măsură nelibere, din punct de vedere economic. Revine în zona țărilor moderate, din punct de vedere economic, în 2021 înregistrând un indice de 60,9, în timp ce în 2022 tendința ascendentă continuă cu indicele deplasându-se la 61,5, ceea ce o plasează pe locul 77 la nivel mondial sau pe locul 38 dintre cele 45 ţări europene.

Grecia pare să fie clar în urma unor țări precum România, Polonia, Cehia și Ungaria, care obțin indicatori mai mari în ceea ce privește libertatea economică. Se pot face și trebuie făcute multe în următorii ani pentru a stimula creșterea economică și pentru a reduce în continuare șomajul.

Politicile liberale sunt singurele care garantează succesul acestor obiective, de a căror implementare beneficiază înșiși cetățenii, după cum o arată datele mai sus menționate. Prin urmare, următorul guvern trebuie să se concentreze pe implementarea acelor măsuri care să ducă Grecia în zona țărilor libere în clasamentul Fundației Heritage. Dar trebuie să fie măsuri și nu jumătăți de măsură, pentru o cât mai rapidă modernizare a economiei și creșterea bunăstării cetățenilor greci.

Foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *