Agenția de rating S&P a reconfirmat în data de 13 octombrie 2023 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă. Agenția menționează că ratingul ar putea crește, dar, în același timp, avertizează și că ar putea decide înrăutățirea ratingului de țară sau a perspectivei dacă se va înregistra o creștere reală a economiei semnificativ sub așteptările actuale ale agenției și dacă eforturile guvernamentale sunt insuficiente pentru consolidare fiscală pe termen mediu pentru reducerea sustenabilă a deficitelor.
Agenția estimează că deficitul bugetar al României în 2023 va rămâne ridicat, la aproximativ 6% din PIB, similar cu cel din anul precedent. “Așteptarea noastră privind o reducere a deficitului a fost subminată în mare parte de un deficit de venituri fiscale. Cu toate acestea, ne așteptăm ca un consum privat mai puternic și investițiile substanțiale finanțate de UE să susțină o creștere reală a PIB-ului de 3,6% în medie în perioada 2024-2026”, transmite S&P.
Raportul S&P menționează că agenția se așteptă ca pachetul de consolidare fiscală anunțat recent să sprijine o reducere a deficitului fiscal la 3% din PIB până în 2026.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Perspectiva
“Perspectiva stabilă echilibrează opinia noastră privind deficitele gemene ridicate ale țării în raport cu amortizoarele oferite de stocul modest al datoriei externe și guvernamentale și de perspectivele solide de creștere. Anticipăm că angajamentele asumate de România în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF) al UE vor continua să consolideze reformele politice și fiscale ale autorităților. Am putea ridica ratingul dacă deteriorarea costurilor serviciului datoriei publice se dovedește a fi tranzitorie, poate datorită unei îmbunătățiri a structurii datoriei sau dacă presiunea inflaționistă mai mică duce la o relaxare a condițiilor monetare. Am putea, de asemenea, să creștem ratingul în cazul în care performanța economică a României se consolidează, susținând niveluri mai ridicate de bogăție, în timp ce deficitul de cont curent (CAD) și deficitul fiscal al guvernului se reduc, indicând consolidarea capacității de producție a economiei”, arată analiza agenției.
S&P se așteptă ca activitatea economică din România să încetinească în 2023. Cu toate acestea, va raporta una dintre cele mai puternice rate de creștere reală din Europa Centrală și de Est (ECE), pe care o proiectează în prezent la 2,3%. Consumul privat rămâne relativ robust, susținut de o creștere pozitivă a salariilor reale începând cu luna martie. În același timp, investițiile finanțate de UE susțin, de asemenea, creșterea. România are încă la dispoziție subvenții UE echivalente cu peste 22 % din PIB-ul estimat pentru 2023 în cadrul mecanismului de redresare și reziliență, precum și în cadrul financiar multianual anterior și actual. Dincolo de furnizarea de sprijin economic, reformele asociate necesare pentru a primi fonduri UE și aderarea țării la UE în general constituie ancore politice esențiale pentru cadrul instituțional al României, consideră agenția.
S&P a majorat modest proiecțiile privind deficitele bugetare ale României, care vor ajunge la 4,4% din PIB în medie în perioada 2023-2026, față de 3,6% anterior.
“Ne așteptăm în continuare ca guvernul să își consolideze poziția fiscală în această perioadă, reducând deficitul la 3% din PIB până în 2026, dar, având în vedere că se așteaptă o performanță relativ slabă în acest an, calea spre 3% va fi mai dificilă. Ne așteptăm ca deficitul din acest an să rămână în jurul valorii de 6% din PIB, similar cu nivelul din 2022. Alegerile parlamentare sunt programate pentru anul viitor. Cu toate acestea, guvernul își propune să pună în aplicare măsuri de consolidare fiscală pentru a crește baza de venituri începând cu 2024. Prin urmare, ne așteptăm ca deficitul să scadă la aproximativ 5% din PIB anul viitor. Așteptările noastre privind continuarea măsurilor de consolidare în următorii ani, împreună cu ratele ridicate de creștere a PIB-ului nominal, vor contribui la stabilizarea datoriei publice nete la aproximativ 46% din PIB și a cheltuielilor cu dobânzile la peste 5% din veniturile publice până în 2026″, arată raortul S&P.
În același timp, agenția subliniază că România continuă să raporteze unele dintre cele mai mari deficite externe din ECE. “Ne așteptăm ca DAE să rămână între 6%-7% din PIB până în 2026, după un DAE de 9,1% din PIB în 2022, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Este important faptul că intrările care nu creează datorii sub forma fondurilor UE și a investițiilor străine directe (ISD) nete vor continua să finanțeze o parte semnificativă din deficitul extern al României (aproximativ 60% în medie în următorii trei ani), iar rezervele internaționale ale băncii centrale, au crescut la 65 de miliarde de euro în septembrie (peste 20% din PIB, susținute de depozitele guvernamentale provenite din veniturile recentelor emisiuni de monedă străină și de intrările de fonduri UE). Deși a scăzut de la nivelul maxim de 14,6% atins în noiembrie, inflația ridicată reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care a majorat ratele cu 5,75 puncte procentuale cumulate din octombrie 2021, până la 7% în prezent. Clasificăm regimul cursului de schimb ca fiind un regim de flotare administrată. Intervențiile valutare ale BNR rămân moderate și au contribuit la menținerea leului românesc în general stabil față de euro în ultimele 18 luni”, notează raportul S&P.
Profilul instituțional și economic: Intrările puternice de fonduri din UE vor susține creșterea economică în următorii ani.
Agenția se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să încetinească la 2,3% în 2023, dar ca cererea internă să se consolideze din nou în perioada până în 2026, iar creșterea să se accelereze aproape de 4%.
Fondurile UE vor continua să reprezinte un sprijin substanțial pentru creștere în următorii ani, granturile disponibile pentru România în cadrul RRF al UE și al noului CFM 2021-2027 ridicându-se la peste 45 de miliarde EUR, aproape 15% din PIB-ul estimat pentru 2023, notează agenția.
Raportul menționează că inflația a avut impact asupra consumului, iar creșterea economică a încetinit la 1,7% în prima jumătate a anului 2023. “Cu toate acestea, observăm că piața forței de muncă a rămas rezistentă, iar creșterea salariilor reale din România a devenit deja pozitivă în martie, mai devreme decât în cazul multor alte țări din ECE. În același timp, investițiile finanțate de UE rămân un important sprijin al creșterii economice. Țara încearcă să finalizeze ciclul de finanțare din CFM 2014-2020 al UE anterior. Finanțarea rămasă este de aproximativ 2% din PIB-ul estimat pentru 2023 și avansează mai rapid în ceea ce privește contractarea fondurilor din FRR. Aceste evoluții contrabalansează cererea externă slabă din partea zonei euro și, în special, a Germaniei, o destinație de export importantă pentru România”, notează S&P.
Reprezentanții agenției subliniază importanța banilor europeni în economia țării.
“Investițiile finanțate de UE vor susține, de asemenea, ceea ce noi considerăm a fi o perspectivă de creștere substanțială de aproximativ 3,6% în medie în următorii trei ani. Fondurile UE disponibile pentru România în cadrul următorului CFM 2021-2027 se ridică încă la 49,9 miliarde EUR, iar cele din cadrul RRF la 13,5 miliarde EUR, totalizând peste 20% din PIB-ul estimat pentru 2023 (au fost deja primite granturi RRF în valoare de 5,4 miliarde EUR). Aceasta corespunde aproximativ unor intrări anuale de fonduri UE de aproximativ 3-4% din PIB în medie în următorii ani. Ne așteptăm ca România să primească cea de-a treia tranșă a fondurilor RRF la începutul anului 2024, cu mult înaintea majorității celorlalți membri ai UE, pe măsură ce țara continuă să implementeze reformele necesare în conformitate cu Strategia sa de redresare și reziliență. Acest lucru va permite realizarea de progrese în ceea ce privește investițiile-cheie în tranziția energetică, transporturi și asistență medicală”, notează agenția.
S&P menționează că economia României se va confrunta cu mai multe provocări structurale după 2026, inclusiv cu tendințe demografice nefavorabile. “Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea deveni o povară tot mai mare pentru creștere, în absența unor eforturi de reformă pentru a remedia neconcordanțele de competențe sau pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și, în cele din urmă, pentru a încetini emigrația netă. Înainte de pandemie, forța de muncă din România scădea cu aproximativ 1,2% pe an și ne așteptăm ca această tendință să se reducă doar marginal în următorii ani”, se arată în raport.
Transferurile UE în cadrul RRF sunt condiționate de reformele fiscale și politice din cadrul Strategiei de redresare și reziliență a României, care sunt convenite cu Comisia Europeană. “Prin urmare, considerăm că mecanismul de redresare și rezișiență este o ancoră politică importantă care stimulează guvernul să implementeze reformele cadrului instituțional al țării, reforme pe care actualul guvern face progrese. România are unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din UE, corupția și eficiența guvernului fiind puncte slabe specifice. În timp ce multe dintre reformele politice din cadrul Strategiei de redresare și reziliență vor fi în mare parte necontencioase, altele vor fi mai greu de pus în aplicare, în special cele referitoare la sistemul de pensii, la întreprinderile de stat și la măsurile anticorupție”, menționează raportul.
Acesta arată că lipsa unor îmbunătățiri ale poziției fiscale a României, în conformitate cu procedura de deficit excesiv (PDE) inițiată de Comisia Europeană împotriva României, ar putea duce, în cele din urmă, la amânarea unor fonduri din cadrul RRF. “Cu toate acestea, ne așteptăm la progrese în ceea ce privește Strategia de redresare și reziliență, având în vedere importanța ridicată a fondurilor UE pentru România”, transmite S&P.
Pe termen scurt, deficitele gemene ale României vor fi mai mari decât se preconiza anterior, dar ar trebui să se reducă în perioada până în 2026, spune S&P.
Estimări S&P:
- Deficitul bugetar se va menține la un nivel substanțial de 6% din PIB în acest an, în principal din cauza unei scăderi a veniturilor fiscale, dar eforturile actuale de consolidare vor contribui la reducerea deficitului la 3% până în 2026.
- Agenția se așteptă la o restrângere moderată a deficit de cont curent în următorii ani, de la 9,1% din PIB în 2022 la aproximativ 6,3% până în 2026, dar intrările mari de fonduri UE vor limita creșterile datoriei externe în următorii câțiva ani.
- Inflația continuă să scadă, dar agenția se așteptă ca majorările nivelului prețurilor să rămână peste intervalul țintă de 1,5%-3,5% stabilit de BNR până în a doua jumătate a anului 2025.
Deficitul bugetar al României din acest an va depăși așteptările anterioare ale S&P și bugetul guvernului, în principal din cauza unui deficit de venituri fiscale, în special din taxa pe valoarea adăugată (TVA). “Estimăm că deficitul public general se va situa cu puțin peste 6% din PIB în acest an. Măsurile de consolidare anunțate în septembrie au ca obiectiv obținerea a 20 de miliarde de lei românești (1,3% din PIB) de venituri fiscale suplimentare anual începând cu 2024 prin eliminarea scutirilor fiscale, ajustarea cotelor de impozitare specifice și îmbunătățirea colectării impozitelor. Acestea ar trebui să contribuie la plasarea deficitului pe o tendință de scădere, până la puțin sub 5% din PIB în 2024. Considerăm că ar putea fi necesare ajustări fiscale suplimentare pentru a atinge ținta de deficit de 3% din PIB stipulată de PDE și de cadrul RRF până în 2026. Ne așteptăm ca aceste ajustări să vizeze probabil venituri fiscale suplimentare, de exemplu TVA”, menționează raportul.
Cererea internă ridicată și creșterea prețurilor de import au împins balanța comercială de bunuri către un deficit de 32 de miliarde de euro în 2022 (11,2% din PIB), contribuind la un deficit de cont curent global de 9,1% din PIB, cel mai ridicat din 2008, notează raportul. “Deși o parte semnificativă a deficitului extern a fost provocată de creșterea prețurilor de import, și anume a prețurilor la energie, deficitele comerciale mari și persistente pe parcursul mai multor ani reflectă, în opinia noastră, și probleme de competitivitate subiacente. Ne așteptăm ca moderarea cererii interne și consolidarea fiscală în curs să contribuie la reducerea CAD al României în următorii ani, până la 6,3% din PIB la sfârșitul anului 2026. În același timp, ne așteptăm ca mixul de finanțare externă să continue să includă o pondere semnificativă (aproximativ 60% în medie în următorii trei ani) a intrărilor de granturi de investiții și ISD din partea UE. Acest lucru va sprijini, de asemenea, poziția puternică a rezervelor BNR. În plus, BNR dispune de o linie de răscumpărare de 4,5 miliarde EUR cu Banca Centrală Europeană. Estimăm că rezervele se vor menține la peste cinci luni de plăți de cont curent în următorii ani”.
Inflația rămâne ridicată în România, situându-se în prezent la 9,3% în august, în ritm anual,, menționează S&P. “Deși aceasta reprezintă o reducere față de vârful de 14,6% raportat în noiembrie 2022, observăm că inflația a rămas mai degrabă stabilă și ridicată în jurul ratelor actuale începând cu luna aprilie. Acest lucru ridică riscul ca inflația să devină mai persistentă în următoarele câteva luni. Ne așteptăm ca inflația să rămână peste banda de toleranță a BNR de 1,5%-3,5% până în a doua jumătate a anului 2025″, se arată în analiza agenției.
Banca centrală a majorat rata principală de politică monetară cu 5,75 puncte procentuale cumulate între octombrie 2021 și ianuarie 2023, până la 7% în prezent, în încercarea de a ține în frâu inflația.