Statistică: Volumul de lemn exploatat în 2022 a fost cu 5,6% mai mic faţă de anul anterior

Operatorii economici atestaţi în exploatarea forestieră au exploatat, în 2022, un volum de 18,348 milioane metri cubi (mc) de lemn, destinat valorificării corespunzător cererii diferitelor sectoare de consum, cu 5,6% mai puţin decât în anul 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, citate de Agerpres.

Pe întreaga perioadă analizată, structura sortimentelor volumului de lemn exploatat a fost constantă, lemnul rotund având cea mai mare pondere.

Din volumul total de lemn exploatat, un procent de 37,3% a fost reprezentat de speciile de răşinoase (molid, brad, duglas, larice, pin), 31,8% de fag, 12,1% diverse specii tari (carpen, salcâm, paltin, mesteacăn, frasin, nuc, castan, cireş), 11,2% de stejar (gorun, stejar roşu, stejar pendunculat, cer, gârniţă), şi 7,6% de diverse specii moi (plop, salcie, tei, anin).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În 2022, faţă de anul anterior, s-a înregistrat o scădere cu 5,2% a volumului de lemn rotund datorată în principal reducerii volumului de lemn exploatat. Din volumul total de lemn rotund, 37,4% l-au reprezentat speciile de răşinoase, 32,5% fagul, 11,9% diversele specii tari, 10,9% stejarul şi 7,3% diversele specii moi.

Volumul de lemn rotund a avut în anul 2022 diverse destinaţii, în funcţie de cererea pieţei privind produsele din lemn şi valoarea de comercializare a acestora. Un volum de 7,676 milioane mc de lemn rotund a fost destinat pentru buşteni. Din acest volum 52,1% l-au reprezentat speciile de răşinoase, 28,3% fagul, 8,4% stejarul, 6,0% diversele specii tari şi 5,2% diversele specii moi.

A doua valorificare a lemnului rotund sub aspect cantitativ, în volum de 6,68 milioane mc, a fost lemnul pentru foc, din care lemnul de fag a reprezentat 39,6%, răşinoasele 21,1%, diversele specii tari 17,3%, stejarul 13,6% şi diversele specii moi 8,4%.

Anul trecut, s-au livrat consumatorilor 1,389 milioane mc lemn rotund şi despicat, din care răşinoase 47,4%, fag 30,3%, diverse specii tari 8,3%, diverse specii moi 7,9% şi stejar 6,1%.

Ultima destinaţie, sub aspectul cantităţii lemnului rotund, a fost cea pentru alte sortimente de lemn rotund, în volum de 1,125 milioane mc, din care diverse specii tari 23,7%, răşinoase 22,8%, fag 20,9%, stejar 18,1% şi diverse specii moi 14,5%.

Din totalul de 15,683 milioane mc lemn rotund utilizat în anul 2022, cea mai mare parte a fost vândut la intern, urmat de lemnul procesat de operatorii economici în secţiile proprii, lemnul utilizat pentru consumul propriu şi lemnul rotund vândut direct la export.

Cel mai mare volum de lemn rotund utilizat anul trecut a fost cel de buşteni (46%). Lemnul pentru foc a reprezentat 39,3%, alte sortimente de lemn rotund 8% şi lemnul rotund şi despicat 6,7%.

Din volumul de lemn rotund utilizat de operatorii economici, lemnul de foioase a reprezentat 63,2% şi lemnul de răşinoase 36,8%. Din totalul lemnului rotund utilizat din specii de foioase, 93,2% a reprezentat vânzările la intern, 4,5% lemnul procesat în secţiile proprii, 1,4% consumul propriu şi 0,9% vânzările directe la export.

În ceea ce priveşte volumul de lemn rotund de răşinoase utilizat, 85,9% a reprezentat lemnul vândut la intern, 13% lemnul procesat în secţiile proprii, 0,7% vânzările directe la export şi 0,4% consumul propriu al operatorilor economici.