Oamenii de știință au descoperit că oamenii acordă mai puțină atenție muncii lor atunci când cred că roboții au verificat-o deja, scrie Euronews.com. Roboții sunt din ce în ce mai des utilizați la locul de muncă pentru a-i ajuta pe oameni în îndeplinirea sarcinilor, însă atunci când oamenii se asociază cu roboții, aceștia tind să acorde mai puțină atenție muncii lor, potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea Tehnică din Berlin.
Studiul a simulat un scenariu în care participanții au primit sarcina de a verifica plăcile de circuite pentru a detecta defecte. Jumătate dintre participanții la studiu au fost informați că un robot numit Panda a inspectat mai întâi plăcile de circuite. Aceștia au văzut și au putut auzi robotul în timp ce lucra. Participanților li s-a cerut apoi să evalueze performanța roboților.
„Lucrul împreună poate motiva oamenii să aibă performanțe bune, dar poate duce și la o pierdere a motivației, deoarece contribuția individuală nu este la fel de vizibilă. Am fost interesați să vedem dacă am putea găsi astfel de efecte motivaționale și atunci când partenerul de echipă este un robot”, a declarat Dietlind Helene Cymek, care a făcut parte din echipa de cercetare.
Rezultatele, publicate în revista Frontiers in Robotics and AI, au arătat că oamenii care lucrează alături de roboți au fost mai predispuși să fie mai leneși.
Oamenii de știință spun că angajații sunt mai predispuși la a fi leneși, numit în engleză social loafing – lenevire socială, atunci când un individ depune mai puțin efort când lucrează în echipă în comparație cu atunci când lucrează singur.
Acest concept a fost cercetat inițial în 1913 de Max Ringelmann, un profesor francez de inginerie agricolă, care a observat pentru prima dată fenomenul în timpul unui experiment de tragere a unei frânghii.
„Social loafing” poate fi explicat prin faptul că este mai puțin probabil ca oamenii să se simtă responsabili pentru rezultatul unei sarcini atunci când lucrează în echipă.
Autorii studiului sugerează că scăderea productivității observată în experimentul lor ar putea fi explicată prin „o schimbare a motivației în cadrul sarcinilor comune”.
Deși nu a existat nicio diferență în ceea ce privește timpul petrecut și efortul depus de ambele grupuri de participanți, cercetătorii au constatat că cei care credeau că lucrează cu roboții au surprins mai puține defecte mai târziu în timpul sarcinii.
Una dintre limitările studiului a fost faptul că participanții nu au lucrat direct cu robotul și au știut că sunt supravegheați în cadrul studiului.
Cercetătorii sunt interesați să afle dacă acest fenomen se transpune în situații din viața reală, deoarece acest concept de lenevie socială poate avea, în anumite circumstanțe, consecințe grave.
Un studiu realizat în 2007 s-a axat pe riscurile asociate privind interacțiunea om-robot în sectorul aviației. Studiul a subliniat faptul că defecțiunile în coordonarea pilot-robot pot duce la erori. Prin urmare, sunt necesare o formare, proceduri și un feedback eficace pentru a asigura utilizarea sigură și eficientă a automatizării la locul de muncă.