Sursa foto: Pixabay
După două decenii în care românii care se mutau în marile orașe o făceau adesea în Madrid, Londra, Munchen sau Roma, au apărut o serie de arii urbane dinamice în interiorul României. Alte județe se confruntă însă cu un declin accelerat, însă, arată un raport realizat de ReThink România.
Creșterea greutății relative a ariilor metropolitane București-Ilfov, Cluj și Timișoara (observată în datele proxi), dar și scăderea pronunțată a populației unor județe apropiate acestor centre (mai ales în Muntenia, lunca Dunării, zonele montane din regiunea vestică) este cel puțin parțial influențată de fluxurile migratorii ale studenților și de efectul economic produs de acestea.
În perioada comunistă, impactul universităților era modest, ca urmare a existenței numerus clausus, care limita numărul din universități și favoriza studiile tehnice. Bucureștiul, cel mai mare centru universitar, și-a menținut și statutul de cel mai mare oraș al țării, deși ponderea acestuia în populația urbană a scăzut. Dacă în 1948 28% dintre orășeni trăiau în București, în 1992 mai puțin de 17% locuiau în capitală
Poli emergenți includ Iași, Brașov și Sibiu
Pe plan secundar, se regăseau 7 orașe cu populații relativ similare: Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Galați, Constanța și Craiova. Fiecare din acestea avea peste 300.000 de locuitori la finalul perioadei comuniste. Fiecare avea câte o universitate (singurele din afara capitalei), uneori alături de alte institute de învățământ superior. Fiecare găzduia o regională CFR și avea spitale care ofereau servicii medicale complexe. Fenomenul de suburbanizare era puțin dezvoltat, localitățile din imediata apropiere a marilor orașe având un caracter mai degrabă rural, deși o mare parte a locuitorilor munceau în centrul urban de lângă.
După Revoluție, ierarhiile urbane au început să se transforme, centrele universitare atractive ajungând să fie principalele câștigătoare. Renunțarea la limitarea admiterilor și apariția universităților private au dus numărul studenților la 1.000.000 la începutul crizei financiare din 2008. Ulterior, numărul studenților s-a înjumătățit, educația pe locuri finanțate de stat a devenit din nou dominantă. După 2000, orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și suburbiile lor au concentrat o felie tot mai mare a locurilor de muncă, a locuințelor nou-construite și au ajuns să ofere salarii peste media națională. Mai mult, 4 centre universitare au ajuns să aibă un impact regional și național notabil.
Astfel, în perioada 2015-2019, înmatriculările înregistrate în RMU indicau centrul universitar Iași ca principala destinație de studii pentru studenții din 4 județe, Timișoara ca destinație peferată pentru tinerii din 5 județe, Cluj destinația preferată pentru 8 județe și București destinația principală pentru 12 județe și pentru Bucureștiul propriu-zis. E important să notăm că centrul universitar Iași se distinge printr-o atractivitate puternic limitată la județele din Nord-Est (în timp ce în București, Cluj și Timișoara ajung studenți din aproape toate județele, în fluxuri mai mici).
Un caz interesant este municipiul Brașov, care reprezintă totodată o poveste de succes în sensul întreruperii declinului demografic. Deși universitatea este destinație primară doar pentru județul Brașov (chiar și aici 1/3 optând pentru alte centre), circa 40% din studenții din oraș provin din alte județe, în mod notabil Prahova, Buzău și Bacău. O situație similară se înregistrează și în Sibiu, unde peste jumătate din studenți provin din alte județe, deși universitatea sibiană nu este per se destinația primară decât a candidaților locali .
Un alt tip de pol de creștere – valea Sucevei
Județul Suceava a fost unul din puținele județe din România care a înregistrat o creștere a populației conform recensământului, deși are un centru universitar de dimensiuni reduse (care atrage studenți mai ales din județ), salarii medii relativ mici și a fost mult timp o zonă care a alimentat emigrația externă. În perioada dintre recensăminte, balanța naturală a fost aproape 0. În același timp, în interiorul județului s-a format o regiune compactă în care numărul nașterilor îl depășește pe cel al deceselor, regiune caracterizată prin ponderea mare a populației creștine penticostale. Această regiune este concentrată de-a lungul văii râului Suceava, în zonele estice și nordice ale județului. Include atât mai multe localități rurale, cât și orașe precum Rădăuți, Vicovu de Sus sau Cajvana
Județele cu declin demografic accelerat, în zona de sud a României, zonele montane din Vest
Multe din orașele mari care au un traseu demografic nefavorabil sunt concentrate în regiunile sudice, în general în apropierea capitalei. Fenomenul de concentrare a populației din partea de sud a României în zona metropolitană București a devenit mai pronunțat după anul 2000. Această creștere se produce în contrast cu declinul demografic accentuat al unor județe din regiune. Un foarte bun exemplu este Prahova, care are nominal o mulțime de ingrediente necesare dezvoltării (poziție geografică bună, infrastructură de calitate, grad ridicat de urbanizare, economie locală dinamică, salarii peste media națională), dar care și-a pierdut poziția de cel mai populat județ din România, deținută până în 2002.
Conform datelor furnizate de recensământ, regiunea București-Ilfov a înregistrat o relativă stagnare demografică (-0,6%). Toate celelalte județe din regiunile istorice Oltenia și Muntenia au înregistrat însă o scădere a populației mai rapidă decât cea de -5,3% de pe plan național. Din cele 7 județe cu o scădere de peste 10%, nu mai puțin de 5 (Buzău, Mehedinți, Olt, Brăila și Teleorman) erau situate în această regiune. Scăderi abrupte în județe precum Caraș-Severin sau Hunedoara ar putea indica un fenomen similar în regiunea de Vest.
Efecte pozitive și negative ale concentrării populației
Există aspecte pozitive și negative ale tendințelor de concentrare a populației. Ca factor pozitiv, zonele metropolitane centrate pe marile orașe universitare oferă oportunități economice dar și de formare superioare. Persoanele care se mută din mediul rural într-un oraș mare vor avea, de regulă, acces la servicii mai bune – inclusiv la școli cu oferte educaționale calitative și complexe. Concentrarea populației permite totodată generarea de economii în furnizarea multor servicii publice și private, precum și apariția de ecosisteme economice care pot stimula dezvoltarea României.
Un impact negativ pronunțat, pe termen lung, este dat de tendința marilor orașe de a deveni „găuri negre” ale fertilității demografice, zone în care persoanele nou-mutate tind să aibă mai puțini copii decât în vechile localități de origine. Acest lucru tinde să contribuie la îmbătrânirea populației și scăderea generală a numărului de locuitori.
O nouă dinamică migratorie
Există semne că marea emigrare a ultimelor decenii a încetinit după anul 2019. Se observă o creștere a numărului de repatrieri și există state europene în care populațiile de români au început să scadă. România este acum o destinație pentru zeci de mii de imigranți din afara Uniunii Europene. Grație și acestor fluxuri migratorii, a fost raportată o creștere a populației în anul 2022, pentru prima dată de la începutul tranziției în 1990.
Economia a luat-o înaintea sistemului de educație
Deși România a ajuns să fie considerată un stat dezvoltat (”high income”), rezultatele sistemului de educație sunt comparabile cu cele ale unei țări în curs de dezvoltare. Rezultatele de la testele PISA, numărul mare de copii care părăsesc școala înainte de finalizare și ponderea mică a absolvenților de învățământ superior ne separă de majoritatea statelor europene.
O serie de reforme recente, inclusiv noi eforturi de promovare și modernizare a învățământului profesional – extins acum și la nivel terțiar – au ca obiectiv o mai bună conectare a sistemului de educație la nevoile economiei.
Persistența rezultatelor slabe și a inechității cresc riscul ca România să nu poată duce la bun sfârșit convergența economică cu media Uniunii Europene sau să nu poată dezvolta un spațiu public capabil să genereze și să susțină idei constructive și bine fundamentate.