Sursa foto: Pixabay
Deși România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere de absolvenți de facultate, din ce în ce mai mulți angajați cu studii superioare lucrează pe posturi unde nu au nevoie de aceste diplome. Este o nealinere, un „mismatch”, între ce produce sistemul de educație și ce poate să absoarbă economia, spun specialiștii.
„Analiza evoluției ratei supra-calificării în perioada 2012-2020 relevă o tendință de creștere a discrepanțelor verticale în majoritatea domeniilor, respectiv majorarea proporției lucrătorilor cu studii superioare ocupați în locuri de muncă ce nu necesită un grad de educație de nivel terțiar”, arată un studiu realizat de compania de consultanță KPMG și Confederația Patronală Concordia.
Conform studiului, creșteri semnificative ale supra-calificării au fost înregistrate în domenii precum construcții, comerț și învățământ. Totuși, au existat și scăderi, în domenii precum transport și depozitare și activități profesionale, științifice și tehnice.
„Sunt două probleme legate de educația terțiară. Pe de o parte, ea nu este aliniată cu nevoile pieței muncii. Și atunci sunt absolvenți care termină facultatea și nu își găsesc un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit. Și poate că voiau să facă o altă facultate dar nu au avut locuri suficiente și atunci s-au dus la altă facultate dar lucrează în alt domeniu. Cealaltă problemă este că sunt foarte mulți absolvenți de facultate care lucrează pe joburi, pe poziții care nu necesită o facultate. Și atunci iar este cumva o nealiniere între ceea ce produce sistemul de educație și ce poate să absoarbă economia”, spune Mădălina Racovițan, partener KPMG.
Ea susține că economia românească are nevoie de foarte mulți specialiști și de oameni cu educație terțiară. Totuși, este nevoie de o mai bună aliniere și o mai bună colaborare între sistemul de educație și sistemul de business tocmai pentru a alinia aceste nevoi. „Pentru a produce niște absolvenți îți trebuie ani de zile. Și dacă noi astăzi cerem economiști, dar peste 5 ani o să cerem IT-iști și noi am pregătit mulți economiști, nu am rezolvat nimic. Cumva alinierea trebuie să se facă cu o viziune de viitor și cu o estimare a nevoilor viitoare, nu doar a celor actuale”, arată Racovițan.
Mediul de afaceri din România propune o soluție simplă pentru a vedea discrepanțele dintre ce produce învățământul și ce are nevoie economia.
„Există o soluție foarte simplă pe care noi o cerem de foarte mulți ani, și anume o bifă, o căsuță în plus în Revisal, unde să notăm ce diplomă are angajatul. Atunci am vedea destul de repede ce post ocupă, ce venit are și ce diplomă. Mă tem că asta ar fi un mic cutremur național, pentru că am vedea niște deficiențe pe care sistemul nostru de învățământ le are și există un pic de rezistență la o astfel de clarificare”, spune Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.
El susține că, în contextul în care România are cei mai puțini oameni cu diplomă de facultate sau de doctorat, avem nevoie de mult mai mulți absolvenți.
„Întrebarea este de care absolvenți am avea nevoie. Am avea nevoie să producem mai mulți absolvenți, dar să corectăm acest mismatch. Eu ce mă aștept este ca, în următorul deceniu, pe măsură ce economia noastră se dezvoltă și devine mai sofisticată, ponderea industriei să scadă. Acele industrii care au valoare adăugată destul de mică treptat să dispară pentru că nu mai sunt competitive aici. Și să crească sectorul serviciilor. Și pentru acest sector al serviciilor să vedem ce absolvenți avem nevoie și unde îi producem”, spune Burnete.
Cea mai mică pondere de absolvenți de facultate din UE
Această tendință vine în contextul în care România are, totuși, cea mai mică pondere de absolvenți de nivel terțiar dintre țările membre UE.
România înregistrează cea mai mică pondere în privința persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani absolvenți de nivel terțiar de învățământ, cu doar 23,3% din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani, în comparație cu media Uniunii Europene de 41,2%.
În anii 2020 – 2021, numărul celor care au absolvit o formă de învățământ superior a fost de 131.500 studenți, cei mai mulți de sex feminin (59,3%).
Dezechilibre regionale se regăsesc și în cazul absolvenților, regiunea București Ilfov este pe primul loc, cu cei mai mulți absolvenți de învățământ universitar (33,1% ponderea studenților în total populație școlară), urmată de Regiunea Nord – Vest (19,6%) și Regiunea Vest (19,1%).
Cel mai mare număr de absolvenți se înregistrează la specializările administrarea afacerilor și drept precum și la inginerie, producție și construcții.
Numărul studenților, în scădere
Numărul studenților înregistrează o scădere în anul universitar 2021 – 2022, față de 2020 – 2021 cu 6.500 mai puțini studenți, tendința de scădere din învățământul liceal și profesional, resimțindu-se în numărul celor care se înscriu în învățământul universitar.
Regiunea cu cea mai mică pondere a studenților este Regiunea Sud – Muntenia (4,7%).
Crește populația cu nivel mediu și superior de educație
Ponderea populației cu nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) a crescut față de anul 2011, de la 37,1% la 43,5% în 2021.
Ponderea populației cu nivel scăzut de educație (primar, gimnazial sau fără școală) înregistrează o scădere de la 50% în 2011 la 40,5% în 2021.
Se constată totuși o creștere a populației cu nivel superior de educație de la 12,9% în 2011 la 16,0% în 2021.