Supra-calificarea, o nouă problemă pentru piața muncii din România, deși avem cea mai mică pondere de absolvenți de facultate din UE. „Este o nealiniere între ce produce sistemul de educație și ce poate să absoarbă economia”

Deși România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere de absolvenți de facultate, din ce în ce mai mulți angajați cu studii superioare lucrează pe posturi unde nu au nevoie de aceste diplome. Este o nealinere, un „mismatch”, între ce produce sistemul de educație și ce poate să absoarbă economia, spun specialiștii.

„Analiza evoluției ratei supra-calificării în perioada 2012-2020 relevă o tendință de creștere a discrepanțelor verticale în majoritatea domeniilor, respectiv majorarea proporției lucrătorilor cu studii superioare ocupați în locuri de muncă ce nu necesită un grad de educație de nivel terțiar”, arată un studiu realizat de compania de consultanță KPMG și Confederația Patronală Concordia.

Conform studiului, creșteri semnificative ale supra-calificării au fost înregistrate în domenii precum construcții, comerț și învățământ. Totuși, au existat și scăderi, în domenii precum transport și depozitare și activități profesionale, științifice și tehnice.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

„Sunt două probleme legate de educația terțiară. Pe de o parte, ea nu este aliniată cu nevoile pieței muncii. Și atunci sunt absolvenți care termină facultatea și nu își găsesc un loc de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit. Și poate că voiau să facă o altă facultate dar nu au avut locuri suficiente și atunci s-au dus la altă facultate dar lucrează în alt domeniu. Cealaltă problemă este că sunt foarte mulți absolvenți de facultate care lucrează pe joburi, pe poziții care nu necesită o facultate. Și atunci iar este cumva o nealiniere între ceea ce produce sistemul de educație și ce poate să absoarbă economia”, spune Mădălina Racovițan, partener KPMG.

Ea susține că economia românească are nevoie de foarte mulți specialiști și de oameni cu educație terțiară. Totuși, este nevoie de o mai bună aliniere și o mai bună colaborare între sistemul de educație și sistemul de business tocmai pentru a alinia aceste nevoi. „Pentru a produce niște absolvenți îți trebuie ani de zile. Și dacă noi astăzi cerem economiști, dar peste 5 ani o să cerem IT-iști și noi am pregătit mulți economiști, nu am rezolvat nimic. Cumva alinierea trebuie să se facă cu o viziune de viitor și cu o estimare a nevoilor viitoare, nu doar a celor actuale”, arată Racovițan.

Mediul de afaceri din România propune o soluție simplă pentru a vedea discrepanțele dintre ce produce învățământul și ce are nevoie economia.

„Există o soluție foarte simplă pe care noi o cerem de foarte mulți ani, și anume o bifă, o căsuță în plus în Revisal, unde să notăm ce diplomă are angajatul. Atunci am vedea destul de repede ce post ocupă, ce venit are și ce diplomă. Mă tem că asta ar fi un mic cutremur național, pentru că am vedea niște deficiențe pe care sistemul nostru de învățământ le are și există un pic de rezistență la o astfel de clarificare”, spune Radu Burnete, director executiv al Confederației Patronale Concordia.

El susține că, în contextul în care România are cei mai puțini oameni cu diplomă de facultate sau de doctorat, avem nevoie de mult mai mulți absolvenți.

„Întrebarea este de care absolvenți am avea nevoie. Am avea nevoie să producem mai mulți absolvenți, dar să corectăm acest mismatch. Eu ce mă aștept este ca, în următorul deceniu, pe măsură ce economia noastră se dezvoltă și devine mai sofisticată, ponderea industriei să scadă. Acele industrii care au valoare adăugată destul de mică treptat să dispară pentru că nu mai sunt competitive aici. Și să crească sectorul serviciilor. Și pentru acest sector al serviciilor să vedem ce absolvenți avem nevoie și unde îi producem”, spune Burnete.

Cea mai mică pondere de absolvenți de facultate din UE

Această tendință vine în contextul în care România are, totuși, cea mai mică pondere de absolvenți de nivel terțiar dintre țările membre UE.

România înregistrează cea mai mică pondere în privința persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani absolvenți de nivel terțiar de învățământ, cu doar 23,3% din totalul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 34 ani, în comparație cu media Uniunii Europene de 41,2%.

În anii 2020 – 2021, numărul celor care au absolvit o formă de învățământ superior a fost de 131.500 studenți, cei mai mulți de sex feminin (59,3%).

Dezechilibre regionale se regăsesc și în cazul absolvenților, regiunea București Ilfov este pe primul loc, cu cei mai mulți absolvenți de învățământ universitar (33,1% ponderea studenților în total populație școlară), urmată de Regiunea Nord – Vest (19,6%) și Regiunea Vest (19,1%).

Cel mai mare număr de absolvenți se înregistrează la specializările administrarea afacerilor și drept precum și la inginerie, producție și construcții.

Numărul studenților, în scădere

Numărul studenților înregistrează o scădere în anul universitar 2021 – 2022, față de 2020 – 2021 cu 6.500 mai puțini studenți, tendința de scădere din învățământul liceal și profesional, resimțindu-se în numărul celor care se înscriu în învățământul universitar.

Regiunea cu cea mai mică pondere a studenților este Regiunea Sud – Muntenia (4,7%).

Crește populația cu nivel mediu și superior de educație

Ponderea populației cu nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) a crescut față de anul 2011, de la 37,1% la 43,5% în 2021.

Ponderea populației cu nivel scăzut de educație (primar, gimnazial sau fără școală) înregistrează o scădere de la 50% în 2011 la 40,5% în 2021.

Se constată totuși o creștere a populației cu nivel superior de educație de la 12,9% în 2011 la 16,0% în 2021.